Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, sărbătorită pe 29 august. Vezi TRADIŢII şi OBICEIURI

Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Sfantul Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, numit de traditie „Ingerul Pustiei”, avea sa impartasesca soarta majoritatii proorocilor lui Israel, al caror ilustru sir il incheie: marturisind adevarul pana la capat si incumetandu-se sa-l certe cu asprime pe regele Irod Antipa pentru ca traia in desfranare cu Irodiada (care-i era cumnata), in cele din urma i se taie capul (Irodiada a uneltit, Salomeea a cerut si Irod a dispus, impartind toti trei un pacat mai mare decat toate cele savarsite pana atunci). Vechiul Israel, intruchipat de cei trei calai orbiti de patimi, isi traia astfel trufasa agonie, tavalindu-se inca o data in sange sfant, dar Noul Israel al credintei, propovaduit de Ioan, rasarea cu Hristos, spre lumina si mantuirea neamurilor: „La ai Mei am venit, si ai Mei nu M-au primit; chema-voi neamurile, si acelea Ma vor preamari”.

Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, sarbatorita pe 29 august

Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul este sarbatorita de catre Biserica Ortodoxa in fiecare an la data de 29 august. Acesta s-a nascut in cetatea Orini, fiu al Elisabetei si al preotului Zaharia. I-a fost atribuit supranumele de „Inaintemergatorul” datorita faptului ca a anuntat venirea lui Hristos.

Conform Evangheliei, Irod, in cadrul celebratii zilei sale de nastere, ordona taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea perioada, Ioan Botezatorul era in temnita din Castelui lui Irod de la Maherus. Motivul intemnitarii este unul simplu: Ioan il critica public pe Irod pentru traiul nelegiut de care a dat dovada alaturi de Irodiada, sotia fratelui sau. Urandu-l pana in maduva oaselor, aceasta ii cere fiicei sale, Salomeea sa ii spuna lui Irod ca doreste capul lui Ioan ca rasplata.

Irod, de teama ca Ioan Botezatorul ar putea invia, decide doar trupul acestuia sa fie dat ucenicilor pentru a fi inmormantat la Sevastia, pe cand capul sau a fost ingropat de catre Irodiada in curtea sa.

Alte articole

Calendar ortodox 14 iulie 2025. Sărbătoare importantă, în prima zi din săptămână. Rugăciunea care te ajută când ai probleme

Calendar ortodox 13 iulie 2025. Mulți români își sărbătoresc ziua de nume. Rugăciunea care îți aducea pacea

Conform traditiei, Sfanta Ioana este cea care a luat capul Sfantului Ioan din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim in multele Eleonului. Acolo a ramas pana pe vremea imparatilor Constantin si Elena, care au dus capul la Emesa, Siria. Asadar, cea de-a doua aflare a capului Sfantului Ioan Botezatorul a luat loc la Emesa in anul 453.

Ulterior, capul sau a fost ingropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de catre Sfantul Ignatie la Constantinopol in anul 860. In timpul cruciadelor, o parte a capului sau a fost luata de la Constantinopol de catre latini si a fost dusa la o biserica din Amiens.

Aceasta sarbatoare reprezinta ultima mare sarbatoare a anului bisericesc, avand in vedere ca acesta se incheie pe 31 august.

Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, TRADITII si OBICEIURI

In aceasta zi se tine post aspru. De asemenea, este recomandat ca sa nu se manance pepeni, dat fiind faptul ca forma acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezatorul. Tot in aceasta zi, in unele regiuni rurale nu se foloseste cutitul, toata mancarea fiind rupta cu mana. Tot un obicei care vine din popor este acela de a tine post „de la cruce pana la cruce”. Acest post era unul de doua saptamani, care totusi nu este consemnat in calendarul crestin. Postul avea rolul de a ii curati pe toti cei care au savarsit pacate grave sau chiar omoruri. Cei care decideau sa posteasca in acea zi mancau doar turte de grau sau malai.

„Sf. Ion taie capul pe curechi”; „Irod i-a taiat capul pe curechi”. De aceea se posteste, nu se mananca fructe sau legume rosii. Unii mananca numai struguri sau ajuneaza. Nu se mananca din blid sau tipsie. Oamenii impart mere, pere, castraveti.

Mai mult, in aceasta zi nu se mananca varza, caci Sfantului Ioan de sapte ori i-au taiat capul pe varza si iar a inviat. Nu e bine sa se manance fructe rotunde, care seamana cu un cap (mere, pere, nuci, capatani de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene), nu se bea vin rosu.

În jurul acestei sărbători, în toate zonele ţării, s-au păstrat din vremuri îndepărtate, numeroase tradiţii care să atragă sporul în casa celui care le împlineşte şi să alunge paguba şi bolile din căminele creştinilor. De asemenea, în această zi se aduc ofrande rudelor plecate la viaţa veşnică.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiţii şi superstiţii: De ce nu e bine să bei vin roşu pe 29 august

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul 2018: Pentru a fi sănătoşi Nu consumaţi fructe şi legume rotunde
Potrivit tradiţiei, în această zi de post aspru, cunoscută în popor şi sub numele de Sfântul Ioan Cap Tăiat, se ajunează. Totodată, praznicul aduce cu sine o seamă de interdicţii: în această zi, pentru menţinerea sănătăţii, este bine să nu se consume fructe rotunde -mere, pere, prune şi nici căpăţâni de usturoi, care au formă rotundă, asemănătoare capului.
În ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe o căpăţână de varză, de şapte ori, şi iar a înviat.

Din pioşenie, nu se consumă nici alimente de culoarea sângelui. Dintr-un sentiment de pioşenie pentru moartea martirică a Prorocului Ioan, nu se mănâncă fructe şi legume de culoare roşie, nu se bea vin roşu şi nici o băutură de culoare roşie, pentru că aceste alimente amintesc de sângele vărsat de Proroc în timpul decapitării sale.

Pentru a scăpa de boli de familie moştenite, Credincioşii ajunează sau consumă numai struguri. Prin tradiţie, se împlineşte un ritual pentru ca persoanele grav bolnave să ajuneze sau să mănânce doar struguri în ziua praznicului. Se spune că prin împlinirea ritualului, bolnavii se vindecă de bolile moştenite din familie.

Unele alimente Nu se pun pe tipsie. În ziua praznicului se sfinţesc la biserică mere, pere, struguri şi castraveţi. Aceste alimente se împart oamenilor săraci, în amintirea rudelor decedate, dar nu se pun pe tipsie ( tavă mare, rotundă), aşa cum a fost pus capul Botezătorului, după decapitare.

Se pregătesc ofrande în memoria rudelor decedate în condiţii suspecte. Potrivit tradiţiei, în majoritatea zonelor ţării, pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile care au rude decedate în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică se respectă momentele de reculegere. Totodată, în memoria acestora se împart pachete cu struguri, pâine şi căni cu apă, ofrande sfinţite la biserică.

În gospodărie nu se folosesc obiectele ascuţite. În acelaşi timp, în această zi, în gospodării nu se folosesc obiectele ascuţite-cuţite sau furculiţe. Chiar şi pâinea se rupe cu mâna.

Pentru sănătate, postitorii să consume doar turtă preparată din grâu sau din mălai. La oraşe şi la sate, pentru menţinerea sănătăţii, aproape toţi postitorii respectă o datină străveche : ei consumă în această zi doar turtă preparată din grâu sau din mălai.

Se posteşte, pentru împlinirea unei dorinţe. Tradiţia spune că, pentru a ne împlini o dorinţă, trebuie să postim până la apusul soarelui. În ziua praznicului, nu se face dezlegare la mâncarea de dulce şi este bine să ţinem seama de această interdicţie.

Se împlineşte Postul de la „cruce la cruce” pentru sănătate. Începând din această zi şi până la 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci, persoanele care au săvârşit păcate mari este bine să postescă. Potrivit moralei creştine, postul acesta de purificare spirituală aduce linişte sufletească şi sănătate.

Postul negru alungă blestemele şi sparge farmecele. Credincioşii care se confruntă cu probleme de sănătate şi cu numeroase pabuge trebuie să practice postul negru şi să se roage la o icoană a Sfântului Ioan Botezătorul. Din vremuri îndepărtate, credincioşii care au împlinit această datină au scăpat de efectele farmecelor şi blestemelor.

MOASTELE Sfantului Ioan Botezatorul

Moastele lui Ioan Botezatorul, mai bine zis mana dreapta a acestuia a trecut prin numeroase aventuri de cand a fost despartita de trup acum doua mii de ani, relateaza presa britanica.

Conform traditiei crestine, Sfantul Evanghelist Luca, ajungand in cetatea Sevastiei, unde se spune ca a fost ingropat trupul lui Ioan Botezatorul, a luat de acolo mana dreapta a proorocului, a adus-o in cetatea lui, la Antiohia, unde prin ea s-au savarsit multe minuni, printre care si ce-a a balaurului. Se spune ca un balaur isi avea cuibul in preajma cetatii Antiohiei. Pe acest balaur, locuitorii pagani de acolo il socoteau a fi Dumnezeu si-l cinsteau cu jertfe, in toti anii, iar jertfa adusa lui era un om. Balaurul, tarandu-se afara din cuibul sau si aratandu-se inspaimantator la vedere, casca gura mare, lua jertfa si o sfasia cu dintii. Si, trecand timpul, a venit si randul unuia dintre crestini sa dea pe fiica sa balaurului. De aceea, tatal fetei alese ca jertfa s-a rugat lui Dumnezeu si Sfantului Ioan Botezatorul, ca sa i se izbaveasca fiica de moartea cea amara. Si i s-a luminat cugetul sa faca urmatorul lucru: a cerut sa se inchine la sfanta mana a Sfantului Ioan; si in timp ce saruta mana, el a rupt cu dintii, in ascuns, degetul cel mare de la mana sfantului si, dobandind ceea ce dorea, a iesit din biserica. Iar cand a sosit ziua de jertfa si era adunat tot poporul, a mers si tatal fetei ducand pe fiica sa. Si apropiindu-se de balaur, care cascase gura si astepta jertfa, i-a aruncat in gatlej sfantul deget al Inaintemergatorului. Iar odata cu aceasta, balaurul a murit. Si tatal s-a intors acasa, cu fiica sa vie, povestind minunata ei izbavire. Iar multimea poporului, minunandu-se de aceasta mare minune, a multumit lui Dumnezeu si Sfantului Ioan, zidind o biserica mare inchinata Sfantului.