Tăieri masive ale veniturilor bugetarilor. Noul guvern vrea să economisească aproape 10 miliarde de euro doar din tăierile de sporuri aberante

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj alarmant cu privire la starea economiei naționale: „Situaţia economică a României este dramatică şi Bucureştiul riscă să piardă zeci de miliarde de euro”. În acest context, șeful statului a indicat că statul român este obligat să reducă drastic cheltuielile pentru a evita sancțiuni și pentru a menține finanțarea europeană.

Una dintre cele mai controversate măsuri analizate de Guvern este eliminarea sporurilor de 15% acordate bugetarilor. Acestea includ sporuri pentru „condiții vătămătoare”, „antene”, precum și bonusuri de tipul celui pentru doctorat, voucherele de vacanță, al 13-lea salariu sau primele de Paște și Crăciun, potrivit Newsweek.

Lista completă a tăierilor propuse:

– Eliminarea sporurilor de antenă și pentru condiții vătămătoare, acordate în prezent unui număr de aproximativ 1,3 milioane de bugetari, ar putea aduce economii de 15 miliarde de lei anual.

Alte articole

Bolojan, la 100 de zile de mandat: ”Nu a fost, practic, o austeritate ce s-a făcut, ci măsurile de responsabilitate care trebuiau puse în practică”

Ce deficit de energie va avea România la iarnă. Este risc de alertă pe anumite segmente orare

– Sporurile, în valoare medie de 1.230 lei brut/lună per angajat, ar putea fi plafonate sau eliminate. Doar această măsură ar putea aduce o economie anuală de peste 8,8 miliarde de euro.

– Tăierea sporului de doctorat, care reprezintă 50% din salariul minim brut, însemnând 2.025 lei lunar în 2025. În ministere, 1.550 de bugetari beneficiază de acest spor, ceea ce înseamnă o economie anuală de aproximativ 7,5 milioane de euro, dacă sporul ar fi eliminat.

– Eliminarea completă a voucherelor de vacanță, care în prezent sunt plafonate la 800 de lei, ar aduce o economie de peste 208 milioane de euro anual.

– Desființarea celui de-al 13-lea salariu pentru cei peste 255.000 de angajați din companiile de stat. La un salariu mediu brut de 8.200 de lei, această măsură ar însemna o economie anuală de peste 418 milioane de euro.

– Restricționarea sporului de 50% pentru proiectele cu fonduri europene – acordat doar pentru 5 persoane per instituție. La nivelul ministerelor, această modificare ar duce la o reducere a cheltuielilor cu peste 23 milioane de euro anual.

– Plafonarea primelor de Paște și Crăciun în companiile de stat la maximum 300 de lei, o altă măsură discutată la nivelul administrației prezidențiale și guvernamentale.

Citeşte şi: Vin vremuri grele pentru România. Avertismentul experților dă fiori românilor: ”Vin scumpiri, iar puterea de cumpărare începe să scadă”

În paralel cu aceste măsuri, autoritățile iau în calcul reduceri de personal în instituțiile publice. Se discută despre o scădere cu 10% a personalului în instituțiile centrale și de până la 20% în administrația locală, în funcție de dimensiunea orașelor și comunelor.

De asemenea, indemnizația de hrană de 370 lei ar urma să fie acordată doar bugetarilor cu salarii sub 6.000 de lei, față de limita actuală de 8.000 lei. Executivul mai analizează și interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat pentru persoanele ieșite anticipat la pensie.

Pachetul de măsuri, discutat în ultimele zile inclusiv la Cotroceni, vine pe fondul avertismentelor din partea Bruxelles-ului privind nivelul ridicat al deficitului bugetar, estimat la peste 6% din PIB. În lipsa unor ajustări rapide, România riscă suspendarea fondurilor europene și declanșarea procedurii de deficit excesiv.

Președintele Nicușor Dan a avertizat că lipsa acestor corecții bugetare ar putea avea efecte economice devastatoare.

„Statul nu mai poate susține cheltuieli nejustificate. Dacă nu acționăm acum, pierdem nu doar miliarde de euro din fonduri europene, ci și încrederea partenerilor internaționali în România.”, a spus acesta, la prima conferinţă de presă de la Palatul Cotroceni.

Citeşte şi: Veste bună pentru 8,3 milioane de români. Au peste 50.000 de lei în cont de care nici nu ştiu. Cum şi când pot fi utilizaţi