Țara cu cel mai bun sistem de pensii din lume se confruntă cu probleme din cauza excesului de bani acumulat

Cu activele de aproximativ duble față de economia insulei, guvernul e la Reykjavik ia în considerare să le permită administratorilor de investiții să-şi diversifice activitatea, prin cumpărarea mai multor titluri de valoare în străinătate, fapt care a determinat banca centrală să îndemne la prudență. Regulile limitează în prezent ponderea deținărilor de peste mări în activele de pensii la 50%.

Potrivit ministrului islandez de finanțe, Bjarni Benediktsson, economiile pentru pensii ale cetățenilor au ajuns la 6,4 trilioane de coroane islandeze (aproximativ 49 de miliarde de dolari). Între timp, unele fonduri de pensii se apropie deja de limita de investiții stabilită în condițiile în care legislația actuală limitează ponderea deținerilor din străinătate la 50%, scrie Bloomberg.

Citeşte şi Nu mai sunt bani pentru pensii în 2022. Marius Budăi anunţă suplimentarea bugetului Ministerului Muncii

„Sistemul a devenit atât de uriaş”, a spus Benediktsson. „Este evident că nu putem limita toate oportunitățile de investiții la piața internă”, a adăugat ministrul.

Alte articole

INS: Salariul mediu net a scăzut la 5.518 lei în ianuarie 2026. Pensia medie lunară a urcat la 2.957 de lei

Pensii 2026. Cine sunt pensionarii care vor primi 1000 de lei în plus după adoptarea bugetului

Pe fondul cererii tot mai mari de investiții străine, Asociația Islandeză a Fondului de Pensii a propus fie eliminarea totală a plafonului de 50%, fie ridicarea acestuia la 60-65%. „Trebuie să ascultăm când fondurile spun că au nevoie de mai mult spațiu pentru investiții străine”, a spus Benediktsson, deși a remarcat că „fiecare pas trebuie gândit”.

Citeşte şi Marius Budăi, revoltat de cum a fost negociat PNRR la capitolul pensii. „USR şi domnul Ghinea i-au vrut săraci pe părinţii şi bunicii noştri”

Cu toate acestea, propunerea de eliminare a limitei investițiilor străine a fost întâmpinată cu scepticism de către Banca Centrală a Islandei. Potrivit guvernatorului Băncii, Asgeir Jonsson, schimbările ar trebui să fie treptate și să fie sincronizate cu progresul economiei țării, în timp ce o schimbare drastică a sistemului ar putea amenința stabilitatea monedei naționale, pe fondul scăderii numărului turiştilor străini care vizitează țara, care este puternic dependentă de turism.