Presa locală scrie că niciun alt oraș din Renania de Nord-Westfalia nu găzduiește mai mulți cetățeni români și bulgari decât Duisburg. Migrația romilor și a persoanelor de etnie romă din sud-estul Europei, determinată în principal de sărăcie, a pus presiune pe administrația germană încă din 2010.
Primarul Sören Link (SPD) a susținut, în ultimii ani, că unii cetățeni ai UE, care s-au stabilit în Duisburg, au ajuns să depindă de ajutoarele sociale, fără să aibă posibilitatea să își întrețină familiile. Problema a devenit atât de actuală, încât a influențat prioritățile locale privind ordinea publică, asistența socială și integrarea.
După mulți ani în care cifrele au urcat constant, 2023 a marcat începutul unei schimbări. „O tendință pozitivă se observă din 2023”, a precizat Christoph Witte, purtător de cuvânt al administrației orașului, notează Știri Diaspora.
Potrivit datelor oficiale, numărul cetățenilor români și bulgari din Duisburg a scăzut cu 864 de persoane între 2023 și septembrie 2025, de la 26.433 la 25.569. La finalul anului 2024, în oraș figurau 16.317 bulgari (cu 42 mai puțini decât în 2023) și 9.930 români (cu 244 mai puțini).
Până în data de 30 septembrie 2025, cifrele au coborât la 15.847 bulgari (-470) și 9.722 români (-208). În total, populația româno-bulgară a scăzut cu 3,36% în mai puțin de doi ani, un declin surprinzător după o creștere accelerată de peste un deceniu.
Analizele publicației waz.de arată că, începând cu 2021, numărul emigrărilor și al radierilor din evidența populației a crescut vertiginos. Doar anul trecut au fost înregistrate 5.882 de plecări ale cetățenilor români și bulgari, dintre care 4.122 au fost radieri forțate, cel mai mare număr din 2019 până în prezent. Astfel de radieri sunt aplicate în momentul în care persoanele nu mai locuiesc la adresa declarată sau sunt plecate din Germania, fără să anunțe autoritățile.
Ministrul federal al Muncii, Bärbel Bas (SPD), a precizat că Berlinul pregătește o serie de măsuri menite să limiteze imigrația în sistemele de protecție socială și să combată fraudarea acestora. Acest tip de migrație, asociat frecvent cu sărăcia, locuirea precară și lipsa integrării, a fost criticat atât de autoritățile locale, cât și de o parte a populației din Duisburg.