Tăriceanu vrea schimbarea modului de numire a şefilor din Justiţie. Preşedintele, scos din cărţi

„Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau președintele, ministrul Justiției — deci factori politici, scoatem de sub incidența factorului politic complet și lăsăm CSM, pentru procurori, și ÎCCJ, pentru judecătorii Înaltei Curți, să aleagă președintele, vicepreședintele și președinții de secții. Cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituții, să întărească sentimentul, percepția și realitatea de totală independență a Justiției. Scoaterea de sub orice incidență a decidenților politici în privința acestor numiri, în așa fel încât progresele de până acum să fie întărite și anumite slăbiciuni care se constată în prezent să fie îndepărtate„, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Parlament, potrivit Agerpres.

Tăriceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai ÎCCJ sunt „numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Arătând că „trebuie să existe o simetrie — cei care fac numirea fac și revocarea”, Călin Popescu-Tăriceanu propune ca și art. 53, alin. 6 să fie modificat prin inițiativa sa de lege, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă „de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător„.

Alte articole

EXCLUSIV Călin Popescu Tăriceanu, despre desemnarea lui Adrian Veștea ca premier: ”Presedintele a făcut astăzi o mișcare bruscă și neinspirată”

EXCLUSIV Călin Popescu Tăriceanu, scenariu sumbru din cauza crizei din Orient: „E posibil să ne trezim cu restricții de circulație pentru mașini, pentru avioane, pentru navele comerciale

În prezent, revocarea acestora din funcție de face de către președintele României, la propunerea CSM.

În inițiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat — „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului”.

De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54, alin. 1 în sensul că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia „sunt numiți de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Articolul 54, alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

Inițiativa legislativă a președintelui Senatului vizează și modificarea alin. 4 astfel că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2 care se aplică corespunzător”.

De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuție, care stipulează că președintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcții, „aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Călin Popescu-Tăriceanu a explicat că, în inițiativa sa legislativă, „nu sunt prevederi care să intre în contradicție cu prevederile constituționale”, adăugând că propunerea va fi supusă dezbaterii publice.

„Mă aștept ca propunerea să fie discutată, amendată în procesul de dezbatere din Parlament, îmbunătățită cu contribuțiile colegilor mei. Voi primi cu toată disponibilitatea inclusiv observațiile critice, dacă vor exista, nu numai din partea colegilor parlamentari. Mă aștept la o dezbatere publică. (…) Vom fi, într-un fel, la ora adevărului pentru că sunt foarte mulți politicieni și nu numai, am văzut și ONG-uri, care au pledat pe acest subiect și vreau să văd cum se raportează atunci când există o propunere concretă și reală de scoatere completă a influenței politicului — dacă vor susține sau nu. (…) Este în interesul meu să discut cu toate partidele pentru a agrega o majoritate„, a mai spus președintele Senatului.

Întrebat dacă prezența șefului statului la ședința CSM în care se decide numirea procurorului general și a șefului DNA poate fi interpretată ca o posibilă influență politică, Tăriceanu a replicat: „Nu intră în sfera constituțională (inițiativa legislativă — n.r.) și nici nu am propus să se anuleze acest drept al președintelui de a participa la ședințele CSM și de a le conduce când este prezent. (…) E și foarte greu să cuantificăm cât de mare poate să fie influența. Strict legal, simpla prezență nu este un factor care să influențeze, dar în fine…„.