Fostul președinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu ar putea scăpa de unul dintre dosarele penale care îl vizează. Procurorii de la Parchetul General, care îl anchetează pe Tăriceanu, au cerut, în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, achitarea acestuia.

Este vorba despre dosarul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică. În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

La termenul din 9 noiembrie, procuroarea DNA a recunoscut că întreg rechizitoriul a fost construit pe „o confuzie” între normele de drept care se aplică în caz de incompatibilitate și cele care dispun interdicția de a ocupa o funcție.

„Din articolul 25 din legea ANI se poate deduce că și incompatibilitatea declarată ulterior are aceleași efecte ca o interdicție. Ca și cum nu ar fi fost scris de juriști, articolul de lege presupune o interdicție. Cred că articolul 25 din legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (…) Încetarea (mandatului de parlamentar– n.r.) prin incompatibilitate este prevăzut de litera c, la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligația de la alin. 2 litera c a articolului 7 se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (…) Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunțată achitarea: inexistența obligației de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art. 16 lit. a – faptă nu există. Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alți juriști cu care m-am consultat sunt de părere că faptă nu este prevăzută de legea penală, deci art. 16 lit. b. (…) În ceea ce privește faptă inculpatului Marciu Ovidiu, de uzurpare de calității oficiale, anume că ar fi folosit fără drept calitatea de senator, se impune achitarea pentru că faptă nu întrunește un element de tipicitate (n.r.- al infracțiunii) (…). Nu există fapte ilicite, ceea ce impune și respingerea acțiunii civile”, a declarat în fața magistraților procuroarea Irina Kuglay, citată de ziare.com.

Avocatul lui Matei Cristian – parte vătămată în proces, cel căruia Ovidiu Marciu i-ar fi ocupat locul de senator – a declarat în fața instanței că nu poate fi de acord cu solicitarea DNA.

„Concluziile noastre nu sunt compatibile cu cele ale Ministerului Public. O să fac o analogie. Dincolo de trăsăturile penale ale acestei împrejurări, este clar că Marciu s-a îmbarcat într-o croazieră de lux, pentru care nu avea bilet. Căpitanul Tăriceanu a preferat să nu îl debarce în primul port, ci să îl lase să continue călătoria. Nu pot să cred că inculpatul Călin Popescu Tăriceanu a fost în imposibilitatea de a constata că un senator ocupă locul ilegal!”, a declarat avocatul.

Fostul președinte al Senatului îl are ca avocat în acest dosar pe Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător CCR. Acelaşi avocat care a obţinut şi rejudecarea de la zero a dosarului care îl vizează pe Mitică Dragomir.

Avocatul Tudorel Toader a declarat că Tăriceanu nu avea cum să pună pe ordinea de zi vacantarea postului de senator pe care îl ocupa Ovidiu Marciu, deoarece acest atribut îl are Biroul permanent al Senatului.

„Apreciez atât concluziile, cât și rigurozitatea analizei doamnei procuror. Linia de apărare pe care o voi susține are în vedere că, în ceea ce îl privește pe Călin Popescu Tăriceanu, nu există o dispoziție legală pe care acesta să o fi încălcat, nici prin acțiune, nici prin inacțiune. Am în vedere și decizia CCR cu privire la abuzul în serviciu. Președintele Senatului nu are competență pe întocmirea proiectului de lege pentru vacantarea unui post de senator și nici să se adreseze direct Senatului pentru a veni cu un asemenea proiect de lege. Ordinea de zi este apanajul Biroului permanent și nu e partajată cu președintele Senatului”, a declarat avocatul Tudorel Toader, fost ministru al Justiției.

În ultimul cuvânt, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că el nu a încălcat nicio lege în acest caz.

„Sunt de acord cu apărările avocaților mei și doresc să subliniez că (…) legea nu dă niciun mecanism șefului Senatului. Președintele Senatului are puteri extrem de limitate: sesizează CCR și conduce lucrările Senatului. El nu este comandantul vaporului, în rechizitoriu este greșit înțeles”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Citeşte şi: Călin Popescu Tăriceanu, din nou la DNA. A adus garanţii pentru a acoperi sechestrul de 800.000 de dolari

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului.

În această calitate, Cristian Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii au reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, „a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.

Procurorii mai spun că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

Rechizitoriul împreună cu dosarul cauzei au fost trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.

În luna martie 2020, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.