"Decizia PSD mi se pare corectă. Este dreptul fiecăruia de a-şi hotărî maniera în care merge la alegeri. Am avut mai multe discuţii şi cu Liviu Dragnea pe acest subiect, exista în cadrul organizatiilor noastre şi la nivelul organizaţiilor PSD o atitudine care aş spune favorabilă realizării unor alianţe la nivel local, sau a unor colaborări. Nu neaparat o alianţă electorală ci o colaborare, care poate să însemne formarea unor majorităţi după alegeri. (...) În fond, din 2012, liberalii şi PSD au câştigat alegerile în cadrul USL. Noi, ALDE, am continuat colaborarea cu PSD, am funcţionat împreună în guvern, într-o majoritate parlamentară şi nu am avut probleme majore", a precizat Tăriceanu.
Citeşte şi: Liviu Dragnea, despre alegerile locale: PSD va face alianţe electorale numai cu UNPR şi ALDE VIDEO
Liderul ALDE consideră că preşedintele Klaus Iohannis şi cu liberalii se tem că pierd alegerile locale, acesta fiind motivul pentru care vrea să schimbe legislaţia electorală.
"Analiza simplă e că în momentul de faţă, probabil PNL şi Klaus Iohannis încep să se teamă că pierd alegerile si atunci vor să încerce să dea o şansă în plus. Dar nu depinde numai de legislaţie. Trebuie să ai candidaţi buni, organizare bună, priză la mesajele cu care vin ei cred ca schimband legislatia cu o bagheta magica îşi refac sansele de a câştiga alegerile. Chiar dacă nu au şansa, nu e motiv să schimbăm legislaţia cum doreşte PNL", a mai precizat şeful Senatului la Antena 3.
Tăriceanu a anunțat că săptămâna viitoare vor avea loc consultări ale partidelor cu premierul Dacian Cioloș, pe tema alegerilor locale.
"O să facem consultările săptămâna viitoare, începe și sesiunea parlamentară. Trebuie, în primul rând, să-l ascultăm și pe premier. Poate ne agităm degeaba, poate premierul o să spună că nu e de acord să ia niciun fel de decizie, adică ordonanță de urgență pentru schimbarea legilor electorale și atunci, sigur, va rămâne la latitudinea Parlamentului. În Parlament sunt două probleme: timpul și majoritatea care trebuie să se agrege în jurul acestei formule. Și s-ar putea ca guvernul și premierul Cioloș să iasă din această discuție", a afirmat Tăriceanu joi seară la Antena 3.
El a susținut că ALDE ar fi favorizat de alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dar că legile electorale nu trebuie schimbate în funcție de interesul unui partid.
"Există un număr important de colegi ai mei care consideră că alegerile în două tururi sunt favorabile pentru ALDE. Suntem un partid mai mic și acest lucru ne-ar favoriza. Dacă discutăm lucrurile în acest fel și gândim legile în funcție de interesul unui partid sau altul, o să fie o permanentă instabilitate politică, o să schimbăm la fiecare ciclu electoral legea după cum îi convine fiecărui partid care poate să impună o nouă formulă. Am convenit anul trecut să modificăm legile electorale cu un an înainte de alegeri. Am găsit această formulă prin consens cu PNL. PNL și-a schimbat optica și acum vrea schimbarea regulilor jocului. Nu mi se pare corect ca în funcție de interesul particular al unui partid care are posibilitatea să influențeze această decizie să se schimbe regulile", a subliniat Tăriceanu.
Potrivit acestuia, la locale posibilitatea de fraudare e mai mare decât la celelalte alegeri.
"Cea mai mare parte a alegerilor sunt corecte. Le-am atras colegilor mei de la ALDE: la locale, bătalia este mai acerbă decât la celelalte alegeri pentru că sunt implicaţi cei de la nivel local şi posbilitatea de fraudare a rezultatelor este mult mai mare, în opinia mea", a adăugat liderul ALDE.
Tăriceanu a vorbit despre propunerea sa de lege ca sefii din justitie ar trebui numiti de CSM si nu de presedintele Romaniei, "pentru a scoate actul de justiție de sub influența politicului".
Întrebat dacă această iniţiativă nu ar fi cumva un atac la Iohannis, Tăriceanu a dezminţit această ipoteză.
"Am vazut acest registru la unele publicatii media. Cred ca n-au inteles esenta demersului. Traim intr-o perioada extrem de complicata in care la demers politic exista suspiciuni la influentarea actului de justitie. Propunerea mea vine in a gasi cea mai potrivita formula pentru a scoate complet justitia de sub influenta politicului. Nu discut despre persoane, discutam drespre principii si o maniera optima institutionala pentru a asigura justitiei independenta deplina de care are nevoie. In decursul anului trecut am avut intalniri cu CSM, cu asociatiia le magistratilor judecatori, cu barourile din tara si reprezentanti ai ministerului Justitiei. Si ei doresc acest lucru. Au aceasta problema serioasa, o problema de independenta care preocupa toata aceasta breasla. Si pe noi ar trebui sa ne preocupe mai mult aceste disfunctionaliti", a declarat copreședintele ALDE.
Şeful Senatului a explicat în ce ar consta procedura dacă legea va fi schimbată în acest sens.
"Sunt doua prevederi importante in propunerea legislativa. Presedintele ICCJ, vicepresedinte si sefii de sectii sa fie numiti din membrii ICCJ pe baza alegerilor interne. Corpul judecatorilor de la ICCJ isi alege presedintele si asa mai departe, fata de modalitatea care exista in prezent care implica Ministrul Justitiei, CSM-ul, presedintele. A doua este referitor la procurori, procurorul general si adjunctii lui precum si DIICOT si DNA-ul. Aici formula actuala se bazeaza pe propunerile facute de ministrul Justitiei si ii numeste presed. Eu cred ca CSM ca reprezentant al autoritatii judecatoresti, daca vrem sa-i dam incredere, trebuie sa aiba aceasta prerogativa sa faca el numirile din corpul procurorilor. Eu nu iau painea nimani. Romania a avut probleme in trecut si exista si astazi. Aceste suspiciuni inca exista. Daca vrem sa vorbim despre o justitie independenta. Este dreptul meu de initiativa parlamentara. N-am de ce sa ma consult cu presedintele. Nu suntem intr-o situatie in care sa menajam anumite atributii pentru ca rezultatul va fi un compromis lamentabil", a adăugat el.
Citeşte şi: Tăriceanu vrea schimbarea modului de numire a şefilor din Justiţie. Preşedintele, scos din cărţi
Şeful Senatului a precizat că are o relaţie instituţională corectă cu preşedintele Klaus Iohannis.
"N-am avut suficiente prilejuri sa discut cu presedintele. Nici nu mi-am propus sa-l ascult atent sa vad daca e consevent. Consider ca e nevoie de o relatie interinstitutionala corecta intre Senat si Presedinte, cred ca m-am achitat corect de aceasta obligatie. N-am elemente sa pot face o evaluare si nici nu cred ca ar fi potrivit mai ales in functia pe care o am", a precizat el.
facebook
twitter
