Tăriceanu: Istoria Senatului e un argument pentru respingerea tentativelor de desfiinţare a bicameralismului

La simpozionul ‘150 de ani – Istorie şi tradiţie în Senatul României. Bicameralismul parlamentar în România. Tradiţie şi perspective’, Tăriceanu a punctat, totodată, şi necesitatea redefinirii instituţiei Senatului astfel încât aceasta să îşi recâştige ‘vocaţia de a reprezenta atât interesele naţionale, cât şi interesele regionale’.

‘Pentru mine, ca şi pentru mulţi alţii, politicieni sau simpli cetăţeni, această istorie a Senatului reprezintă un argument foarte puternic, departe de a fi singurul, în favoarea respingerii hotărâte a oricărei tentative de desfiinţare a Senatului României şi de anulare a bicameralismului, care are în ţara noastră una dintre cele mai vechi şi mai ilustre tradiţii din Europa şi din lume, dar este şi o încurajare pentru redefinirea Senatului, în spiritul vremurilor noastre, atât în propria sa identitate, cât şi în raport cu alte instituţii ale statului şi, în primul rând, cu partenerul său parlamentar, Camera Deputaţilor’, a spus preşedintele Senatului.

Fostul premier le-a vorbit participanţilor la simpozion şi despre importanţa bicameralismului, reamintind faptul că, în anul 2003, Constituţia revizuită a vizat prevederea unor distincţii clare între cele două Camere ale Parlamentului şi atribuţiile acestora.

‘Legea electorală din 1990, precum şi Constituţia din 1991 s-au grăbit să restaureze principiul bicameralismului, tradiţional în sistemul politic românesc, dar nu au avut atunci mijloacele politice, nici conceptuale pentru a conferi Senatului, chiar prin legea supremă, o identitate distinctă de cea a Camerei Deputaţilor. Astfel, mai toate articolele din Constituţie asociază, într-o unică entitate, Camera Deputaţilor şi Senatul, atât sub aspectul alegerilor, cât şi în ceea ce priveşte atribuţiile’, a mai spus Tăriceanu.

Alte articole

Parlamentul României cheltuiește 1.375 de euro pe minut. Buget incredibil de peste 165 de milioane de euro pentru aleșii țării în 2025

Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat în Parlament măsurile fiscale de austeritate: „Nu vom mai avea cu ce plăti pensii, salarii, drumuri sau spitale” DOCUMENT

La simpozionul organizat în Aula Academiei Române au participat preşedintele Academiei, Valentin Vlad, preşedintele de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice, acad. Dan Berindei, directorul Institutului de Cercetări Juridice ‘Academician Andrei Rădulescu’, prof. dr. Mircea Duţu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, precum şi vicepreşedinţii social-democraţi ai Senatului, Ioan Chelaru şi Cristian Dumitrescu.