Tăriceanu: Naţiunea noastră ar putea fi profund civică dacă vom abandona practica denunţului la Parchet, la Bruxelles şi la Washington

„Cred că în politica noastră externă ar trebui să ne ordonăm în toate acţiunile după principiul suveranităţii naţionale, ceea ce nu înseamnă că vom deveni toţi naţionalişti şi tradiţionalişti, patrioţi în sens populist şi declamator, dimpotrivă. Ca liberal, am convingerea că naţiunea noastră ar putea fi profund europeană şi ca atare eminamente civică, dacă vom abandona practica reciprocă a denunţului, a denunţului la Parchet, la Bruxelles şi la Washington, dacă vom renunţa la violenţa în atitudine şi de limbaj, la incriminarea adversarului, la arătatul cu degetul către celălalt(…). A sosit timpul să ne purtăm ca o naţiune de cetăţeni liberi şi egali, legaţi unii de ceilalţi, nu de mitologii şi de ideologii, ci de credinţa comună în democraţia liberală, în constituţionalism, în reprezentarea politică în libera iniţiativă şi în domnia legii”, a spus Tăriceanu, la Reuniunea anuală a diplomaţiei române.

El a afirmat că puterea unei naţiuni în relaţiile internaţionale nu se măsoară numai economic şi militar.

„În vacarmul internaţional al violenţei nici măcar nu mai ştim cum se măsoară influenţa unei ţări anume, în niciun caz doar după criterii ce ţin exclusiv de strategie, de geopolitică, iar o naţiune capătă dacă nu greutate, măcar o voce ascultată mai ales atunci când dovedeşte că se conduce după principii. A dovedit-o generaţia de români de acum un veac. Generaţia noastră, aşadar, are datoria de a dovedi, în ciuda violenţei armate care ne înconjoară şi a celei de limbaj care locuieşte în mijlocul nostru, că democraţia reprezentativă este adevăratul brand de ţară al naţiunii noastre”, a spus Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a menţionat că „simpla condiţie de aliaţi loiali, disciplinaţi, tăcuţi” nu ne aduce recunoaştere.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu a făcut accident din cauza vremii. Trei mașini au fost avariate

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

„Să nu ne facem iluzii, simpla condiţie de aliaţi loiali, disciplinaţi, tăcuţi şi oarecum jenaţi de eticheta pe care o purtăm nu ne aduce recunoaştere, ne oferă poate o securitate de care ţara noastră s-a bucurat de puţine ori în trecut, o securitate care, dacă luăm în calcul impredictibilitatea ce pare să definească acum proiectul de luare a deciziilor de politică externă de către cei mai puternici dintre aliaţii noştri nu este garantată pentru o eternitate. Constatăm deja că niciuna din zorile de securitate sub care a trăit teritoriul nostru naţional, Pax romana, Pax otomana, Pax sovietica, nu a durat la nesfârşit, cred de aceea că singura formă autentică de putere pe care am fi în stare să o proiectăm în politica noastră externă nu are cum să fie doar una a procentelor din buget pe care le consacrăm Apărării şi fidelităţii faţă de aliaţi şi parteneriatele strategice, în mai mare măsură ar fi potrivit ca această putere să fie una a convingerilor, a proiectului şi a principiilor după care ne conducem viaţa noastră naţională. Ca şi acum 100 de ani, numitorul comun al convingerilor, proiectului şi principiilor noastre s-ar cuveni să fie democraţia”, a adăugat Tăriceanu.

El a subliniat că România ar putea deveni o forţă pe scena globală.

„Într-un context regional în care la est şi la sud, dar nu exclusiv doar acolo, democraţia este ameninţată, dacă nu de-a dreptul anulată, România cred că îşi poate câştiga o voce internaţională clară şi ascultată mai ales prin forţa convingerilor sale democratice. România, dacă îşi ia în serios propria istorie, ar putea deveni aşa cum a fost în trecutul recent Suedia, o forţă etică pe scena globală, o scenă dominată de violenţă, de zgomotul armelor, de cinismul deghizat în real politik, de indiferenţa faţă de dezastrele umanitare şi faţă de suprimarea libertăţilor individuale”, a arătat preşedintele Senatului.