Tăriceanu, atac la Iohannis: Un preşedinte care nu dă doi bani pe lege şi dreptate! Un preşedinte împărat şi nu cetăţean!

UPDATE. Călin Popescu Tăriceanu a acuzat, joi pe Facebook, că șeful statului Klaus Iohannis nu dă doi bani pe lege și dreptate, numindu-l „un președinte împărat și nu cetățean”. Liderul ALDE a precizat că există vrajbă peste tot și „pâră la înalta poartă de la Bruxelles”.

„Pe drum spre Focșani am citit cu plăcere și surprindere îndemnurile lui Mihail Kogălniceanu către Domnul Principatelor, îndemnuri date în urmă cu 160 de ani: ‘Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate; împacă patimile și urile dintre noi și reintrodu în mijlocul nostru strămoșeasca frăție. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetățean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciuni și la lingușire’.

România noastră a crescut 160 de ani de atunci, dar nu am învățat aproape nimic din învățăturile lui Kogălniceanu. Vrajbă peste tot! Pâră la înalta poartă de la Bruxelles! Un președinte care nu dă doi bani pe lege și dreptate! Un președinte împărat și nu cetățean! Dar speranța nu a murit! Va ieși soarele și pe strada noastră! Până atunci: hai să dăm mână cu mână cei cu inima română!!, a scris Călin Popescu Tăriceanu, joi pe Facebook.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Varujan Vosganian: Bolojan a procedat ca Lenin! Membrii PNL proveniți din ALDE nu vor participa la Congresul Extraordinar al PNL 

EXCLUSIV Călin Popescu Tăriceanu, despre desemnarea lui Adrian Veștea ca premier: ”Presedintele a făcut astăzi o mișcare bruscă și neinspirată”

„Cine se mai gândeşte acum că rostul politicii este acela de a-i ajuta pe toţi cetăţenii să-şi găsească puterea de a fi fericiţi în libertate şi unitate. În timpurile pe care le trăim, politica echivalează prea des cu puterea de a limita libertatea, de a dezbina societatea şi de a-i face nefericiţi pe cei care nu sunt de partea noastră”, a susţinut Tăriceanu.

Potrivit preşedintelui Senatului, înaintaşii noştri au sfidat Europa prin actul de la 24 ianuarie 1859, dar Europa a acceptat alegerea românilor, pentru că aceştia „se bucurau atunci de o enormă şi aproape unanimă simpatie” şi erau „unanimi în promovarea cauzei libertăţii şi unităţii româneşti”.

„Au fost oare înaintaşii noştri de la 1859, deopotrivă boieri şi ţărani, antieuropeni? Alegând acelaşi domnitor în aceleaşi principate, ei au încălcat în mod vădit şi deliberat instrucţiunile cancelariilor europene. Creativitatea politică românească a pus marile puteri în faţa unui fapt împlinit, împotriva căruia au protestat iniţial, dar pe care au fost nevoite să-l accepte. Acesta stat, ce astăzi ar fi trecut în rubrica rău famată a suveranismului, a fost posibil şi pentru că, spre deosebire de zilele noastre, românii se bucurau atunci, în mediile politice şi culturale, ca şi în presa europeană, de o enormă şi aproape unanimă simpatie. Poate pentru că toţi românii care vorbeau atunci despre ţara lor la Paris, la Bruxelles, la Londra, la Berlin sau Roma erau la rândul lor unanimi în promovarea cauzei libertăţii şi unităţii româneşti. Deşi fusese sfidată, Europa gândea de bine despre români, pentru că ei înşişi îşi vorbeau patria numai de bine. Singurul discurs pe care înaintaşii noştri îl exportau în Europa era patriotismul şi entuziasmul pentru libertate al unei naţiuni ce aspira la independenţă şi la unitate”, a spus Tăriceanu.

Unirea s-a făcut la 1859 contra voinţei Europei, a adăugat el, pentru că cele două adunări ale Principatelor Române primiseră instrucţiuni cum să voteze, „cum se întâmplă şi astăzi”.

„Parlamentul nu se mai bucură astăzi de cea mai bună reputaţie. Cu toate acestea, unirea s-a făcut în 1859 de adunările reprezentative de la Iaşi şi Bucureşti. Unirea s-a făcut prin vot, nu pe câmpul de luptă. Votul a fost atunci curajos şi cum se întâmplă şi astăzi, cele două adunări primiseră instrucţiuni de la marile puteri ale Europei cum să voteze. Erau mandatate prin Convenţia de la Paris să aleagă doi principi domnitori, aşezaţi în fruntea a două serii separate de instituţii. Principatele nu urmau să aibă în comun decât o Comisie Centrală cu sediul aici, la Focşani, însărcinată cu unificarea treptată a cadrului juridic în ambele ţări. În viziunea Europei de atunci, despre destinul românilor, aceştia trebuiau să trăiască în continuare în două principate distincte, unite doar printr-o legislaţie uniformă”, a amintit preşedintele Senatului.

La manifestările de la Focşani au mai participat vicepremierul şi ministru al Muncii, Graţiela Gavrilescu, ministrul Tineretului şi Sportului, Constantin Bogdan Matei, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie, ministrul Turismului, Bogdan Gheorghe Trif, secretarul General al Guvernului, Toni Greblă, dar şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu.