Ţările de la Marea Caspică au interzis prezenţa militară în regiune

‘Dreptul prezenţei militare în zona Mării Caspice revine exclusiv Forţelor Armate aparţinând statelor riverane. Acesta a fost regimul istoric şi nu avem intenţia să-l modificăm’, a afirmat preşedintele rus Vladimir Putin la încheierea celui de-al patrulea summit al statelor din zona Mării Caspice.

Rusia şi Iranul au fost principalele ţări care au susţinut includerea acestui punct în declaraţia finală a summitului, unii analişti considerând că obiectivul urmărit este de a ţine la distanţă Statele Unite, care şi-au sporit prezenţa militară în Asia Centrală după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Pe de altă parte, cei cinci lideri au amânat până la summitul de anul viitor (ce se va desfăşura în Kazahstan) semnarea acordului privind statutul Mării Caspice. Ei au convenit, totuşi, ca fiecare ţară să deţină controlul asupra unei zone cu o lăţime de 25 de mile marine, respectiv o zonă de suveranitate statală de 15 mile marine, urmată de o zonă cu drepturi exclusive de exploatare a resurselor cu o lăţime de 10 mile marine. Delimitarea apelor dincolo de aceste spaţii va fi în continuare obiectul negocierilor.

‘Încă mai avem de lucru la pregătirea Convenţiei privind statutul juridic al Mării Caspice. Sunt convins că vom reuşi să soluţionăm şi chestiunile asupra cărora încă nu am obţinut un consens şi să adoptăm Convenţia la următorul summit’, a indicat liderul de la Kremlin. ‘Cel mai important este că am ajuns la un consens asupra unei declaraţii politice în care stabilim pentru prima dată principiile cooperării între cele cinci ţări din zona Mării Caspice’, a adăugat Putin.

Citeşte şi ANALIZĂ: Lupta pentru gazele din zona Caspică. Ce poate pierde România

‘În general, toate chestiunile ce au legătură cu această regiune intenţionăm să le decidem exclusiv în cadrul grupului celor cinci state care au drepturi suverane asupra Mării Caspice şi resurselor ei’, a conchis Vladimir Putin.

Marea Caspică a fost împărţită între Moscova şi Teheran prin tratatele din anii 1921 şi 1940, dar aceste înţelegeri au devenit inaplicabile odată cu destrămarea Uniunii Sovietice.

Într-o declaraţie acordată vineri, Iuri Uşakov, consilier al Kremlinului, a afirmat că toate ţările au acceptat ca baza negocierilor să fie Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din anul 1982, cu excepţia Iranului, care solicită măsurarea lăţimii apelor sale teritoriale începând de la linia ce uneşte frontiera sa cu Azerbaidjan şi Turkmenistan. De asemenea, Teheranul ar dori ca statele riverane să exploateze în comun resursele acestei mări, ori împărţirea ei în cinci zone economice exclusive egale, câte una pentru fiecare ţară.