De la 31 martie 2019 vom plăti garanție pentru ambalajele reciclabile. OUG nr. 74 din 17 iulie 2018 urmărește creșterea ratei de reciclare a deșeurilor, printr-o schimbarea de abordare a modului de gestionare a acestora. Una dintre principalele noutăți este introducerea garanției pentru ambalajele reutilizabile. Aceasta va fi inclusă distinct în prețul final al produsului achiziționat. Cumpărătorul își va recupera garanția la momentul returnării ambalajului. De asemenea, el poate preda la schimb ambalajul în cazul în care cumpără un alt produs. Metoda nu este o noutate. Înainte de anul 1990 se aplica pentru ambalajele din sticlă.
Apare o nouă taxă. Comisia Europeană a dat un termen de două luni României
Agenții economici care introduc ambalaje pe piață vor avea obligații sporite privind gestionarea lor, recuperarea celor reutilizabile și predarea la centrele de reciclare. Vor fi nevoite să rețină garanția de la cumpărători, să preia ambalajele returnate și să înapoieze garanția.
Potrivit OUG nr. 74, „Începând cu data de 31 martie 2019, valoarea garanției bănești este în cuantum de 0,5 lei/ambalaj între operatorii economici și între operatorii economici și consumatorul final, în cazul ambalajelor primare reutilizabile, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri, utilizate pentru produse destinate consumului populației."
Legea obligă producătorii de alimente și băuturi să eticheteze sticlele și borcanele cu marca „ambalaj reutilizabil"
Regimul comunist propovăduia regula celor 3R - recuperare, recondiţionare, refolosire. Şoimii patriei, pionierii, UTC-iştii, cu toţii erau obligaţi să strângă materiale reciclabile. Aveau chiar o normă obligatorie. Reciclarea, fie că era mai mult o acoperire pentru ideologia comunistă, a funcţionat. S-a importat mult mai puţină materie primă decât înainte de implementarea programului. Trecutul revine, de această dată pentru motivele corecte.
Odată cu această măsură şi pentru marile magazin vor avea reguli noi, scrie Digi 24
De luna viitoare, vom putea cumpăra apă ori alte produse ambalate în sticlă pentru care, pe lângă preţul produsului afişat la raft, vom plăti şi o garanţie de 50 de bani. Iar ca să ne recuperăm banii, va trebui să aducem înapoi în magazine recipientele din sticlă.
Clienţii vor putea fi despăgubiţi prin mai multe metode.
Andrei Coşuleanu, Act for tomorrow: Îţi vor da un bon valoric pentru retur, sau cu acest bon poţi să mergi la informaţii să-ţi recuperezi banii sau vor trebui să existe, fiscal vorbind, nişte măsuri prin care să-ţi pot extrage această sumă prin casă şi să-ţi returnez banii pentru fiecare deşeu adus la magazin.
Sistemul prin care se încearcă strângerea tuturor deşeurilor din sticlă din piaţă este binevenit, spun reprezentanţii ONG-urilor prietenoase cu mediul.
Andrei Coşuleanu, Act for tomorrow: Deşeul din sticlă e azi un deşeu foarte valoros, se poate reutiliza la nesfârşit, dar e periculos, se sparge foarte uşor. Există, prin această măsură, un risc destul de mare, acela ca mulţi producători să treacă de la ambalajul de sticlă la unul din plastic pentru că este mai ieftin. Un risc pentru noi, ca şi consumatori, este acela să nu mai bem acelaşi lichid la calitatea pe care o avea iniţial.
Ministerul Mediului a gândit această iniţiativă pentru a-i educa pe oameni că ambalajele au valoare economică, nu sunt bune doar pentru aruncat.
Cosmin Teodoru, director general departamentul deşeuri Ministerul Mediului: Valoarea fiecărui ambalaj în parte este să se regăsească pe bonul de la casă. Magazinele de cartier pot să aplice acest sistem, dar nu au obligaţia. Este opţiunea producătorului dacă ambalajul este reutilizabil sau nu.
În Germania, de exemplu, pentru o sticlă returnată se primesc 7 cenți, iar pentru un PET - 25 de cenți. Deocamdată, România rămâne codaşă la capitolul reciclare. Anual, producem 1,3 milioane de tone de ambalaje și reciclăm doar 5 la sută. Însă, până în 2025, cel puțin jumătate din deșeurile municipale vor trebui reciclate, iar ținta va crește la 65% până în 2035.
facebook
twitter
