TAXA AUTO 2017: Plângeri penale în cazul a zeci de mii de hotărâri judecătoreşti definitive pentru nerestituirea timbrului de mediu

Juristul Cosmin Mariş a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că plângerea la DNA a fost ultimul mijloc de presiune la care a recurs pentru a-i determina pe reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Cluj să execute hotărârile judecătoreşti.

„Am depus o plângere penală la DNA Cluj împotriva conducerii Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca pentru abuz în serviciu şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, fapte săvârşite de persoane care au atribuţii în materie de executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate împotriva instituţiei în ceea ce priveşte restituirea taxei auto de poluare. Atât timp cât există hotărâri judecătoreşti definitive şi care nu sunt executate, trebuia făcut ceva. A fost ultimul mijloc de presiune la care m-am putut gândi, pentru a-i face pe cei de la Direcţia de Finanţe Cluj să execute hotărârile judecătoreşti. În perioada următoare voi depune plângeri penale în numele Asociaţiei Monitor Lex şi la structura centrală a DNA şi la Parchetul de pe lângă ÎCCJ cu privire la faptele in rem, în cazul a zeci de mii de hotărâri judecătoreşti definitive care nu sunt executate la nivel naţional, probabil din cauza unor persoane aflate în conducerea unor instituţii cu atribuţii în restituirea taxelor de poluare – ANAF, Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerul Mediului şi cel de Finanţe”, a spus Mariş.

Acesta a subliniat că a intrat în audienţă la directorul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Ioan Pop, care a precizat că nu poate pune în executare hotărârile judecătoreşti privind restituirea taxei auto de poluare pe motiv că nu sunt fonduri şi lipseşte şi cadrul legal, odată cu scoaterea timbrului de mediu.

„Statul român nu poate invoca lipsa fondurilor pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, aceasta fiind şi poziţia instituţiilor europene, iar în ceea ce priveşte lipsa cadrului legal special de restituire a taxelor de mediu trebuie să menţionez că există cadrul legal general, reglementat de Codul de procedură fiscală, care se referă la restituirea creanţelor către contribuabili. Deci există cadrul legal”, a subliniat Cosmin Mariş.

Alte articole

Taxă auto 2025. Șoferii trebuie să plătească 2.700 de lei pentru a putea scoate mașina din parcare. Toți trebuie să scoată bani din buzunar, indiferent de vehicul

Noi creşteri ale taxelor auto. Unii şoferi vor plăti chiar şi de zece ori mai mult

Acesta a menţionat că nu a urmărit niciun interes propriu în demersul făcut, ci funcţionarea legală a instituţiilor publice, care este un interes colectiv.

Asociaţia Monitor Lex – Pentru aplicarea legii şi recunoaşterea drepturilor omului Cluj, al cărei reprezentant este Cosmin Mariş, şi un executor judecătoresc au obţinut, începând cu anul 2016, poprierea conturilor de salarii ale Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca pentru nerestituirea într-o singură tranşă a taxei de poluare.

Cosmin Mariş a cumpărat drepturile litigioase privind taxa de poluare în câteva zeci de dosare şi a cerut Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca restituirea într-o singură tranşă a taxei de poluare, nu eşalonat.

El declara, în 11 iulie, corespondentului MEDIAFAX, că a constatat că reprezentanţii instituţiei au refuzat sistematic să restituie banii din taxa de poluare, astfel că s-a cerut poprirea conturilor instituţiei.

„Restituirea taxei de poluare a devenit tot mai dificilă începând cu 2014, când printr-o OUG s-a dispus eşalonarea pe cinci ani a acesteia, câte 20% pe an. Mi-am dat seama că nu este în regulă şi nu e o decizie conformă cu drepturile UE, astfel că am demarat acţiuni şi o serie de proceduri de executare silită pentru restituirea într-o singură tranşă a taxei de poluare, nu eşalonat. O hotărâre a Curţii de Justiţie a UE din iunie 2016 a confirmat cele susţinute de mine în instanţă. Dacă cei de la Finanţe au înţeles să refuze în mod sistematic restituirea banilor din taxa de poluare am zis că următoarele conturi pe care le au deschise, în afara celor de la Trezorerie, sunt cele de la instituţiile financiare bancare şi am procedat în consecinţă. S-au pus popriri începând cu anul trecut pe conturile de salarii ale DGRFP Cluj, conturile sunt blocate. Aveau conturi deschise la cinci bănci, au mai rămas doar patru”, spunea Mariş.

Potrivit acestuia, din conturile care erau deschise la Banca Transilvania au început să fie efectuate plăţi către executorul judecătoresc, până ce Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi-a închis conturile de la acea bancă.

„În continuare, urmează să fie începute demersuri de natură penală împotriva băncilor, împotriva şefilor de instituţii ale organelor administrativ-fiscale precum şi împotriva şefilor serviciilor juridice ale instituţiilor respective, acestea fiind persoanele care au atribuţii în materia executării hotărârilor judecătoreşti pronunţate împotriva instituţiilor din care fac parte. Totodată, vom insista pe lângă CE, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, pentru România, şi vom semnala refuzul sistematic al statului român de a pune în executare hotărârile judecătoreşti întemeiate pe dispoziţiile de drept european, cu menţiunea că la acest moment nu se mai restituie către contribuabili nici tranşele aferente restituirilor eşalonate”, mai spunea Cosmin Mariş.

Directorul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Ioan Pop, declara, tot atunci, corespondentului MEDIAFAX, că nu sunt blocate conturile de salarii ale instituţiei.

„Conturile nu sunt blocate, ne-am luat salariile, nu este nicio problemă. Pentru buna funcţionare a instituţiei, nu poate bloca nimeni conturile bancare. Este o poveste veche datorită faptului că Ministerul Mediului nu alimentează conturile prin care să facem noi restituirea taxei. S-au investit cu sentinţă de la instanţă şi au mers la executor judecătoresc. Noi nu avem nicio vină în toată această chestiune”, spunea Pop.