Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile din România. Ce taxe turistice au alte ţări din 2024

Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile din România este propunerea Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.

Suma ar putea fi inclusă în taxa de aeroport iar banii ar urma să ajungă într-un fond de garantare pentru biletele de avion. Aceștia vor fi folosiți în cazul în care compania aeriană, care operează în România, are probleme financiare.

Constituirea unor fonduri de garantare, înfiinţarea unei Autorităţi Naţionale pentru Turism în subordinea primului ministru, creşterea bugetului de promovare a companiilor româneşti la târgurile internaţionale de profil, reglementarea situaţiei Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor, precum şi promovarea turismului autohton pe piaţa internă se numără printre priorităţile pe care Alin Burcea, noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), le are în actualul său mandat.

Apar noi taxe pe litoralul românesc. Ce sume de bani trebuie să scoată turiștii din buzunar în Eforie, Olimp sau Mangalia

Alte articole

O nouă taxă obligatorie, a fost decisă cu majoritate de voturi. Intră în vigoare în 2025

Autoritățile din Veneția introduc o taxă de intrare de 5 euro, pentru combaterea turismului excesiv

Alin Burcea este de părere că, în ultima perioadă, „nimeni nu a mai auzit vocea patronatelor” şi că entităţile din domeniu „trebuie să ridice capul” şi să se facă auzite.

„Ne dorim foarte mult să reînfiinţăm Autoritatea Naţională pentru Turism, care să fie în subordinea primului ministru. Acum, cu ministrul Oprea (n.r. Ştefan-Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului) ne înţelegem foarte bine. Dar Ministerul Economiei este atât de mare încât cred că îi este greu ministrului să se ocupe de problemele turismului, unde totul este de detaliu. Aceasta este deci, prima noastră temă. Cea de-a doua temă de discuţie este să ducem până la capăt înfiinţarea celor două fonduri de garantare”.

Şeful ANAT a explicat că este vorba despre Fondul de garantare a biletelor de avion şi despre Fondul de garantare pentru insolvabilitatea şi falimentul agenţiilor de turism şi pentru repatrierea turiştilor în astfel de cazuri.

„La falimentul Blue Air au pierdut bani 280.000 de pasageri. Turoperatorii au cheltuit circa 3-4 milioane de euro ca să aducă turiştii acasă. În aceste condiţii, propunem înfiinţarea unui fond la constituirea căruia să participe, cu câte un euro, fiecare pasager ce aterizează pe aeroporturile din România. Sunt 24 de milioane de turişti anual. Strângem 100 de milioane de euro si ne oprim”, a mai spus Alin Burcea. Astfel, nimeni nu va mai avea nicio problemă financiară dacă se va mai repeta situaţia din cazul Blue Air, opinează sursa citată.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea fond propus spre înfiinţare de noua conducere a ANAT, Alin Burcea subliniază: „De 15 ani această garantare se face cu asigurari. Din păcate, nu bat niciodată sumele garantate cu cele care se pierd. În momentul de faţă, cu asigurările poţi să recuperezi, ca turist, 10-15-20% din suma achitată. Avem nevoie de acest fond, care se va adăuga la pachetul turistic, pentru despăgubirea turiştilor în caz de nevoie. Încercăm un text în următoarele două luni, ca să-l prezentăm ministrului şi apoi premierului”.

Cele două fonduri ar urma să fie administrate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), după cum a spus Alin Burcea: „Am avut deja 3-4 întâlniri cu FNGCIMM, care asta face, administrează fonduri. Domnul Florin Jianu este preşedintele Consiliului de Administraţie şi Dumitru Nancu este directorul general. Amândoi sunt dispuşi să se alăture proiectului”.

O altă temă importantă în opinia sursei citate este incomingul, „care ar trebui să fie prioritate naţională”: „Cu 1-2 milioane de euro fond de promovare putem promova o firmă sau două, dar în niciun caz acesta nu este un buget de promovare al unei tari. Sperăm să avem cel putin 10 milioane de eruo – bani cu care să ne promovăm la târgurile internaţioanle. Trebuie să avem bani pentru promovarea României, pentru că fără promovare nu există niciun business. Şi mai trebuie neapărat schimbată legislaţia de achiziţii, pentru că au fost ani de zile în care nici măcar acel milion de euro nu s-a putut cheltui. Trebuie să avem o strategie a Ministerului şi a patronatelor, dar să se înţeleagă că nu noi, patronii de firme, trebuie să facem promovarea. Avem firme de marketing care asta trebuie să facă. (…) De asemenea, ne trebuie şi buget de promovare pe intern, pentru că, din 2400 de agentii din România, maxim 50 aduc turişti străini, iar aceştia trebuie stimulaţi. Ministerul de resort nu promovează România în ochii românilor”.

Mai multe țări de pe continent aplică deja acestă taxă. Amintim aici de Danemarca, Belgia, Regatul Unit sau Franța

Printre altele, Alin Burcea a ţinut să sublinieze că, în ultimii ani, a avut loc o campanie negativă despre litoralul românesc, lucru care trebuie îndreptat: „Pe litoral avem problema plajelor. (…) Licitatiile pentru plaje se fac când deja lumea merge la mare. Nu se procedează aşa! Am organizat ani de zile info tripp-uri cu agenţii din ţară. Ele trebuie reluate, pentru îmbunătăţirea relaţiei dintre hotelieri şi agenţiile de turişti. Nu este un an bun pentru vânzări, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare. În context, va trebui să avem o bursă unde hotelierii să se întânească cu agenţiile.

O altă temă abordată de preşedintele ANAT este reprezentată de organizatiile de management al destinaţiilor (OMD). În opinia sa, o parte din banii care ajung la primărie din taxa hotelieră ar trebui să fie îndreptaţi către promovarea locală, o altă parte – către cea regională, iar o parte să fie destinaţi promovării centrale: „Nicio primărie care are OMD nu vrea să respecte legea, nu vrea să plătească banii. De exemplu, Primăria Municipiului Bucureşti ar trebui să facă un OMD, pentru că, anul trecut, a strâns 5 milioane de euro, la nivel de Bucureşti, din taxele hoteliere, care nu se întorc în turism. Trebuie reglementată situaţia OMD-urilor, aşadar”.

Anunţ important pentru clienţii Revolut, se dau credite de nevoi personale de 40.000 de euro pe loc, online
Nu în ultimul rand, Alin Burcea propune modificarea structurii anului şcolar, astfel încât vacanţele de vară să cuprindă şi luna septembrie: „Începerea şcolii pe 7 septembrie ne omoară pe toţi, pentru că una dintre cele mai bune luni de vacanţă este septembrie, ca urmare a încălzirii globale. Se măreşte foarte mult sezonul de vacanţe”.

În opinia sa, nu este normal ca firmele private să finanţeze bugetul voucherelor de vacanţe pentru cei de la stat, context în care doreşte extinderea programului privind voucherele de vacanţă şi la nivelul societăţilor private.

Şeful ANAT a spus că, în luna iunie, vor fi prezenţi în România reprezentanţii asociaţiilor agenţiilor de turism din Europa, pentru a participa la Congresul ECTAA ce urmează să se desfăşoare în ţara noastră: „Între 12 şi 16 iunie, în România vine ECTAA, care este ANAT-ul european. Sunt 27 de preşedinţi ai asociaţiilor agenţiilor de turism din Europa, care vin în România şi este foarte bine pentru că, pe de o parte, ne consideră importanţi şi, pe de altă parte, pentru că se va vorbi despre România”.

Alin Burcea va ocupa postul de preşedinte ANAT până în anul 2026. Proprietar al turoperatorului Paralela 45, Burcea este preşedinte fondator al ANAT, acesta conducând Asociaţia în intervalul de timp 1990-1992, dar şi între 2016 şi 2018.

Care sunt ţările care introduc sau măresc taxele turistice în 2024. Destinaţia surpriză care are cea mai mare taxă pe turism din lume

Veștile despre impactul negativ al prea multor turiști erau peste tot. Cele mai populare destinații din lume, precum Veneția, Barcelona și Noua Zeelandă, se luptă să țină sub control numărul de vizitatori, relatează Euronews

Care este problema cu turismul excesiv? Ei bine, rezidenții locali au de suferit, deoarece proprietățile devin inaccesibile din cauza proprietarilor care cumpără spații pentru chirii de vacanță. Autoritățile se luptă să gestioneze gunoiul lăsat în urmă de turiști, iar poluarea contribuie la criza climatică.

O tactică pe care destinațiile mizează, la propriu, este reprezentată de taxele turistice: taxe pe care vizitatorii trebuie să le plătească, pe lângă cheltuielile obișnuite, cum ar fi cazarea și mâncarea.

Acesta nu este un concept nou, desigur. Dacă ați călătorit în străinătate, probabil că ați mai plătit o taxă turistică. Poate că nici nu ați observat-o vreodată – deoarece uneori este inclusă în biletele de avion sau în taxele pe care le plătiți la hotel.

Citiți în continuare care sunt locurile care au introdus taxe turistice în 2023 și cele care urmează să vină în 2024.

Barcelona și-a mărit (din nou) taxa de turism în 2024

În 2022, autoritățile orașului au anunțat că taxa de turism din Barcelona va fi majorată în următorii doi ani.

Din 2012, vizitatorii din capitala catalană au trebuit să plătească atât taxa turistică regională, cât și o suprataxă suplimentară la nivelul întregului oraș.

La 1 aprilie 2023, autoritățile municipale au majorat taxa municipală la 2,75 euro.

O a doua majorare a avut loc la 1 aprilie 2024, când taxa va crește la 3,25 euro.

Taxa se aplică vizitatorilor care se cazează în unitățile de cazare turistice oficiale.

Consiliul a declarat că încasările vor fi folosite pentru a finanța infrastructura orașului, inclusiv pentru îmbunătățirea drumurilor, a serviciilor de autobuz și a scărilor rulante.

Portimão, Portugalia, a introdus taxa de turism în martie 2024

Portimão a călcat pe urmele orașelor vecine, introducând o taxă turistică în luna martie.

Orașul portuar din Algarve, Portugalia, va varia taxa în funcție de se