Taxa de succesiune 2026. Cum se împarte o moştenire şi cât încasează notarul pentru acte

Succesiune 2026. Moartea Rodicăi Stănoiu şi tot scandalul din jurul moştenirii a relansat în spaţiul public discuţiile despre testamente şi moştenitori de drept.

După moartea unei persoane, patrimoniul acesteia nu rămâne fără titular, ci este transmis moștenitorilor conform legislației în vigoare sau dispozițiilor testamentare.

Succesiunea reprezintă totalitatea operațiunilor juridice prin care bunurile, drepturile și obligațiile unei persoane decedate trec către moștenitorii săi. Acest proces este reglementat în principal de Codul Civil și de norme notariale specifice, iar în lipsa unui testament se aplică regulile moștenirii legale.

Procedura prin care se stabilește cine are dreptul să moștenească și ce parte din avere revine fiecăruia este cunoscută sub denumirea de dezbatere succesorală.

În anul 2026, regulile privind moștenirea legală continuă să fie reglementate de Codul civil, iar înțelegerea cotelor succesorale rămâne esențială pentru evitarea conflictelor între rude.

Câţi bani moştenesc copiii, ce procent este stipulat de lege. Acte necesare pentru succesiune 

Dezbaterea succesiunii se desfășoară, în mod obișnuit, la notarul public. Acesta verifică documentele, identifică moștenitorii legali sau testamentari și stabilește cotele ce le revin. Procedura poate fi soluționată și în instanță, însă această variantă este utilizată în special atunci când apar neînțelegeri între succesibili sau când nu se poate ajunge la un acord amiabil.

Prima etapă a procesului succesoral este deschiderea moștenirii. Din punct de vedere juridic, succesiunea se consideră deschisă în momentul decesului, iar acest fapt se dovedește prin certificatul de deces sau, în situații excepționale, printr-o hotărâre judecătorească definitivă de declarare a morții.

A doua etapă este devoluțiunea succesorală, adică transmiterea patrimoniului către moștenitori. Deși bunurile trec automat în patrimoniul succesibililor din clipa morții, transferul devine definitiv doar dacă aceștia acceptă moștenirea.

Cine plătește taxele notariale?

onorariul notarului public pentru întocmirea actelor de succesiune;
taxa către stat (impozitul de succesiune);
taxe de carte funciară dacă sunt imobile ce trebuie înscrise în proprietatea moștenitorilor.
Dacă există un singur moștenitor, acesta va suporta integral costurile; dacă sunt mai mulți, cheltuielile se împart în funcție de cotele succesorale.

Legea nu impune obligația de a moșteni, astfel că fiecare persoană cu vocație succesorală poate alege între acceptare și renunțare.

Ultima etapă este partajul succesoral. Atunci când există mai mulți moștenitori, bunurile rămân inițial în coproprietate. Partajul reprezintă procedura prin care această stare încetează, fie prin acordul părților, fie printr-o hotărâre judecătorească atunci când nu se poate ajunge la o înțelegere.

În urma partajului, fiecare moștenitor primește bunuri sau valori determinate, în proprietate exclusivă. Stabilirea cotelor succesorale depinde de rudele aflate în viață la data decesului. Un caz frecvent este cel în care defunctul era căsătorit și avea copii.

În această situație, soțul supraviețuitor primește o cotă de un sfert din masa succesorală, iar restul este împărțit în mod egal între descendenți. Dacă unul dintre copii a murit anterior, partea sa este preluată de propriii descendenți.

Testamentul poate modifica distribuirea bunurilor, însă doar în limitele permise de lege. Anumiți moștenitori beneficiază de o rezervă succesorală, iar dacă aceasta este afectată prin donații sau dispoziții testamentare, pot solicita reducerea liberalităților considerate excesive.

Conform Codului civil, copiii moștenesc ¾ (75%) din averea defunctului. Indiferent câți copii au existat, ei împart această cotă în mod egal.

Dacă a existat un singur copil, acesta primește întreaga cotă de 75%. Dacă au existat cinci copii, procentul se împarte egal, fiecare primind câte 15%. Aceasta reprezintă regula de bază în absența unor situații particulare precum testamente, dezmoșteniri sau reprezentare succesorală, aspecte care nu sunt analizate în acest caz.

Succesiune 2026. Ce este, de fapt, moștenirea

Moștenirea reprezintă totalitatea bunurilor pe care defunctul le deținea la momentul decesului. Aceasta include atât bunurile proprii, cât și bunurile aflate în coproprietate.
Baza legală se regăsește în art. 975 Cod civil – Dreptul de moștenire al descendenților. Printre prevederile esențiale se numără:

• „Descendenţii sunt copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit.”
• „Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase.”
• „În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire.”
• „Moştenirea […] se împarte între aceştia în mod egal.”

Succesiune 2025. Termenul de succesiune se referă la transmiterea bunurilor unei persoane prin moștenire, care se stabilește fie conform legii, fie prin testament. Aceasta reprezintă modalitatea prin care rudele unei persoane pot beneficia de bunurile rămase după decesul acesteia.

Categoriile de români exceptate de la succesiune

Există câteva excepții de la succesiune, anumite categorii de oameni fiind exceptați de la acest drept, și anume:

• condamnatul, pentru că a omorât sau a încercat să-l omoare pe defunct
• cel ce a făcut în contra defunctului o acuzațiune capitală, declarată de judecată calomnioasă
• moștenitorul major care, având cunoștință de omorul defunctului, nu a denunțat acest lucru justiției

Moștenitorul care este depărtat de la succesiune ca nedemn este obligat de a întoarce toate fructele și veniturile a căror folosință a avut-o de la deschiderea succesiunii.

Care este momentul în care deveniți moștenitor

Moștenirea revine moștenitorului la data la care persoana pe care o moștenește moare. Nu este necesar niciun act explicit de acceptare a moștenirii.

Citește și : CADASTRU 2026. Ce trebuie să faci pentru a beneficia de cadastru gratuit

În cazul în care un moștenitor indică prin comportamentul său că dorește să devină moștenitor, se consideră că a acceptat în mod tacit moștenirea. Mai mult, dacă un moștenitor nu și-a exercitat dreptul de renunțare la moștenire în termenul stabilit, se consideră că a acceptat moștenirea în mod fictiv.

Când obiectul care urmează să fie moștenit este un drept de proprietate sau orice alt drept real asupra unui bun imobil, actul de acceptare a moștenirii sau certificatul de moștenitor trebuie înscris în registrul actelor sau în cartea funciară, iar moștenitorul va dobândi dreptul real cu efect retroactiv de la data decesului persoanei pe care o moștenește, aceasta fiind singura excepție de la principiul dobândirii automate a patrimoniului succesoral.

Moștenitorii au timp un an de la data decesului pentru a accepta sau renunța la moștenire, iar dacă nu manifestă nicio intenție în acest an, se consideră că moștenirea lor a fost acceptată tacit.

Acte necesare pentru succesiune în 2026

Dezbaterea moștenirii are loc la notar, înainte de a se ajunge în instanță pentru probleme mai complexe. Documentele necesare sunt următoarele:

• Actele de identitate ale moștenitorilor
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea
• Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz
• Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire
• Testamentul, în cazul în care acesta există

Dacă este un caz mai complex, mai pot fi necesare și următoarele acte:

• Certificat de atestare fiscală, care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat
• Certificat fiscal automobil, eliberat de Administrația Financiară
• Certificat acționar, carnete CEC, conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit), act concesiune pentru locul de veci, adeverință cu valoarea locului de veci, eliberată de Administrația Cimitirelor sau de Parohie

După trecerea prin această procedură se eliberează certificatul de moștenitor, care este autorizat de instanța competentă în materie de succesiune și conține informațiile referitoare la succesiune.

Părțile terțe care efectuează tranzacții cu bună-credință cu partea indicată ca moștenitor în certificatul de moștenitor sunt protejate, având în vedere că certificatul de moștenitor este înscris autentic.

Cine sunt persoanele care au drept la succesiune

Moștenitorii legali, conform Codului Civil, sunt împărțiți în următoarele categorii, în ordine:

• Grupa I – Copiii persoanei decedate, nepoții sau strănepoții, care, potrivit legii, pot fi copii naturali sau adoptați;
• Grupa a II-a – Părinți, frați, surori sau descendenți ai acestora;
• Grupa a III-a – Bunici sau străbunici ai persoanei decedate, care pot fi pe linie maternă sau paternă;
• Grupa a IV-a – Mătuși, unchi, veri primari sau frați și surori ai bunicilor, până la gradul al patrulea de rudenie.

În cazul în care există rude din clasa I și acestea nu renunță la drepturile lor, rudele care aparțin celorlalte clase nu vor avea drept de moștenire legală.

Averea unei persoane decedate se împarte egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie, însă fiecare clasă de moștenitori va trebui să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor.

Trebuie datoriile să fie plătite de moștenitor?

Moștenitorul răspunde cu averea sa personală pentru datoriile moștenirii și poate, în termenul prevăzut pentru renunțarea la moștenire, să declare la secretariatul instanței competente în materie de succesiune că a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar.

În acest caz, moștenitorul sub beneficiu de inventar răspunde pentru datoriile moștenirii în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.

Moștenitorul sub beneficiu de inventar este obligat să inventarieze bunurile din patrimoniul succesoral în termen de patru luni. Patrimoniul succesoral se referă la un ansamblu de bunuri diferit de patrimoniul personal al moștenitorului.

Moștenitorul sub beneficiu de inventar are obligația de a-i plăti mai întâi pe creditorii moștenirii și apoi pe legatari, iar în cazul actelor de renunțare la bunurile moștenirii, moștenitorul sub beneficiu de inventar este obligat să ceară permisiunea instanței competente în materie de succesiune, conform E-juridic.

Moştenitorii legali răspund pentru datoriile defunctului numai în limita valorii bunurilor moștenite, astfel că dacă se moștenește o casă evaluată la 100.000 de lei, dar datoriile sunt 150.000 de lei, se va plăti până la 100.000 de lei.

Ce taxe trebuie plătite

Costurile generate de succesiune se împart între toți moștenitorii, proporțional cu cota pe care o moștenesc.

În cazul în care această succesiune este dezbătută la notar, costurile sunt mai mici decât în instanță, dar nu zero. Dacă dezbateți succesiunea în termen de doi ani de la deces, sunteți scutiți de impozitul de 1% din valoarea bunurilor.

Citește și : Ce fac toți tinerii căsătoriți la 8 zile de la cununie? Puțini știu de ce. Un preot vine cu explicații

Taxa pentru succesiune la notar este stabilită în Grila Notarilor, în funcție de valoarea bunurilor primite prin succesiune. Astfel, pentru o moștenire a unui apartament de 100.000 de euro, taxa succesorală va fi de aproximativ 6.000 de lei. Taxa pentru trecerea imobilului în cartea funciară, în cazul în care se face carte de succesiune, este de 800 de lei.

Totuși, succesiunea poate fi evitată prin donația efectuată în timpul vieții sau prin contract de întreținere.