TAXA DE TIMBRU 2015. Cât plăteşti pentru cererile şi contestaţiile referitoare la executarea silită

TAXA DE TIMBRU 2015. Persoanele fizice si juridice trebuie sa plateasca taxe judiciare de timbru atat pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, cat si pentru cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, scrie avocatnet.ro.

Citeşte şi DNA: Şeful Biroului Executare Silită Persoane Juridice din ANAF Satu Mare, reţinut

Practic, taxele de timbru, care se achita in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, reprezinta plata serviciilor prestate de catre instante, Ministerul Justitiei si Parchetul ICCJ.

In materia executarii silite, acest act normativ stabileste atat taxe fixe, cat si unele variabile.

Alte articole

Honorius Prigoană a încercat să-şi execute tatăl mort pentru o datorie de 600.000 de lei. Ce au decis judecătorii

Numărul românilor care nu-şi plătesc ratele la credite s-a dublat în ultimii ani. ANAF a efectuat peste un milion de executări silite într-un an

Astfel, cererile pentru investirea cu formula executorie a titlurilor, altele decat hotararile judecatoresti, se taxeaza cu 20 de lei (pentru fiecare titlu). Iar in ceea ce priveste cererile pentru suspendarea executarii silite – inclusiv a executarii provizorii –, solicitantii trebuie sa plateasca 50 de lei.

Totusi, in cazul contestatiei la executarea silita, taxa de timbru aplicabila este calculata in functie de valoarea bunurilor urmarite sau valoarea datoriei.

„In cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1000 lei, indiferent de valoarea contestata”, prevede OUG nr. 80/2013.

Contestatia la executare se taxeaza doar cu 100 de lei in situatia in care obiectul executarii silite nu poate fi evaluat in bani.

In alta ordine de idei, daca prin contestatia la executare sunt invocate si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileste astfel:

-8%, dar nu mai putin de 20 lei – pana la valoarea de 500 de lei;
-40 de lei + 7% pentru ce depaseste 500 de lei – la o valoare intre 501 si 5000 de lei;
-355 de lei + 5% pentru ce depaseste 5000 de lei – la o valoare intre 5001 si 25.000 de lei;
-1355 de lei + 3% pentru ce depaseste 25.000 de lei – la o valoare intre 25.001 si 50.000 de lei;
-2105 lei + 2% pentru ce depaseste 50.000 de lei – la o valoare intre 50.001 si 250.000 de lei;
-6105 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 de lei – la o valoare de peste 250.000 de lei.

Citeşte şi Băncile au început procedurile de executare silită. Povestea cutremurătoare a unei familii cu credit în franci

Atunci cand contestatia la executare este admisa si hotararea ramane definitiva, taxa de timbru poate fi restituita la cerere.

In fine, cererile de intoarcere a executarii silite se taxeaza, potrivit actului normativ citat, cu 50 de lei, daca valoarea acestora este pana in 5000 de lei, si cu 300 de lei, daca valoarea depaseste pragul de 5000 de lei.

Cine plateste cheltuielile de executare silita

Persoana care cere indeplinirea unui act sau a unei activitati ce tine de executarea silita este cea obligata sa suporte cheltuielile necesare in acest sens, stabileste Codul de procedura civila. Daca actele sau activitatile sunt dispuse din oficiu, cheltuielile sunt suportate de catre creditor.

„Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, in afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare, situatie in care vor fi suportate de acesta, sau daca prin lege se prevede altfel”, mai este mentionat in actul normativ.

Conform Codului, sunt considerate cheltuieli de executare urmatoarele:

• taxele de timbru necesare pentru a incepe executarea silita;
• onorariul executorului judecatoresc;
• onorariul avocatului (in faza de executare silita);
• onorariul expertului, al traducatorului si al interpretului;
• cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si cu efectuarea altor acte de executare silita;
• cheltuielile de transport;
• alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare la desfasurarea executarii silite.
• Suma de bani pe care o va plati datornicul este stabilita de catre un executor judecatoresc, prin intermediul unei incheieri facute pe baza dovezilor prezentate de partea interesata.

„In cazul in care sumele (…) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmaribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu exceptia onorariului executorului judecatoresc, vor fi platite de creditor, care le va putea recupera de la debitor cand starea patrimoniala a acestuia o va permite, inauntrul termenului de prescriptie”, prevede actul citat.

Atentie! In cazul acestor sume, incheierea constituie titlu executoriu, fara sa fie necesara investirea cu formula executorie.

Procedura de executare silita a fost modificata in 2014

In toamna anului trecut, procedura de executare silita a fost modificata prin Legea nr. 138/2014.

Mai exact, a fost eliminata din competenta instantelor etapa de incuviintare a executarii silite, aceasta fiind atribuita executorilor judecatoresti. Initiatorii actului normativ au explicat atunci ca aceasta masura este necesara pentru a reduce din volumul de activitate al instantelor de executare, care crescuse semnificativ din cauza numarului mare de cereri de incuviintare a executarii silite.

Totodata, prin noile dispozitii s-a reintrodus obligativitatea investirii cu formula executorie a titlurilor executorii, exceptand hotararile judecatoresti.

„Prin reintroducerea investirii cu formula executorie, din nou se vor prelungi termenele de recuperare a sumelor – o masura in defavoarea creditorilor. Procedura de executare silita este destul de greoaie, termenele nu sunt in favoarea creditorilor. Termenele reale de a obtine poprirea conturilor debitorului si a cunoaste situatia financiara a debitorului sunt de cel putin doua-trei luni. Prin introducerea investirii cu formula executorie (de exemplu, executarea unui Bilet la ordin sau fila CEC), acest termen, de a obtine o reactie clara a debitorului, va depasi trei luni”, a declarat anul trecut, pentru AvocatNet.ro, avocatul Natalia Berindean.

Legea nr. 138/2014 mai stabileste si ca instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul/sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.

Important! Cererea de executare silita se solutioneaza in cel mult trei zile de la inregistrare, iar executorul judecatoresc se pronunta asupra incuviintarii acesteia prin incheiere, fara a cita partile.