Taxa pe boală. Ordonanță de urgență pentru concediile medicale va fi modificată, astfel încât pacienții oncologici și mamele gravide să fie scutiți de la suprataxă.

De la 1 ianuarie 2024, s-a aplicat și această taxă de CASS de 10%. Asta înseamnă că, de exemplu, la un salariu de 75.000 de lei brut, un român pierde 750 de lei.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Băutura miraculoasă ce poate înlocui cafeaua de dimineață. ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

PSD și PNL nu vor să mai elimine taxarea concediului medical pentru toți pacienții. Proiectul a trecut de Senat, dar între timp a fost băgat la sertar în Camera Deputaților.

Potrivit Euronews, deputații Coaliției așteaptă acum o Ordonanță de Urgență din partea Guvernului, prin care doar anumiți pacienți să fie scutiți de așa-numita „taxă pe boală”.

Începând de la 1 ianuarie a intrat în vigoare această supraimpozitare de 10% a salariului brut atunci când oamenii își iau acel concediu medical.

Boloş, despre taxa pe boală: „Suntem singura ţară din UE care îşi permite luxul de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul”
Marcel Ciolacu se plângea că există un număr foarte mare de concedii medicale în România, iar Guvernul a luat această măsură a fost luată având în vedere că un român care se află în concediu medical ar putea lua mai mulți bani decât atunci când merge efectiv la muncă.

După ce s-a iscat un întreg scandal în spațiul public au decis reprezentanții coaliției să elimine această măsură prin Parlament, proiectul a trecut de Senat, dar a rămas blocat la Camera Deputaților iar sursele spun că Guvernul va emite o ordonanță de urgență prin care să fie scutiți de acest impozit suplimentar pacienții oncologici și mamele gravide, iar pentru restul pacienților măsura va rămâne în vigoare.

În ceea ce privește banii care vin la bugetul de stat de pe urma concediilor medicale, Executivul se așteaptă ca până la finalul anului să încaseze 600 de milioane de lei.

Ministerul de Finanțe spune că această supraimpozitare ar ajuta bugetul de stat. Marcel Boloş a declarat, la dezbaterea moţiunii simple împotriva sa, din plenul Camerei Deputaţilor, că este aici să vorbească despre o aşa numită „taxă pe boală”, care nu există în Codul fiscal. El a mai spus că unii aleg să folosească instrumentele democratice pentru lupte politice meschine care uneori ne plasează în situaţii de-a dreptul paradoxale. „Suntem singura ţară din UE care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul atunci când eşti la serviciu”, a mai spus ministrul.

Taxa pe boală. Categoria de angajați care poate pierde chiar și 750 de lei după impozitarea concediului medical

„Nu există nicăieri în Uniunea Europeană aşa ceva. Am studiat modelele de finanţare din Germania, Franţa, Italia, Spania. Nu există nici unde un sistem de plată al concediilor medicale atât de ineficient ca în România. Nu are nimeni nicio problemă cu bolnavii oncologici sau cu mamele aflate în concedii de maternitate şi cu atât mai mult cu îngrijirea copiilor bolnavi. Să nu mai spun că, îndemnizaţia pentru creşterea copilului nu este supusă măsurii fiscale la care se face referire în Moţiune, acestea fiind venituri neimpozabile şi care nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii”, a arătat Boloş.

Ministerul de Finanțe se așteaptă să încaseze în jur de 600 de milioane de lei în 2024, de pe urma acestei noi taxe. Iată cum este afectat un angajat de această măsură:

• Salariu brut angajat: 5.000 lei
  Salariu net în 2023: 177 lei / zi de concediu medical
  Salariu net în 2024: 160 lei / zi de concediu medical

Taxa pe boală în cifre

”Că sistemul de plată al concediilor medicale este unul păgubos şi antrenează după el diverse activităţi speculative, o spun cifrele de la sine: 2022 – număr de certificate medicale eliberate: 4.124.886, atenţie, număr zile de concedii medicale 29.452.257, valoarea bugetului alocat pentru plata concediilor medicale 5, 9 miliarde lei. 2023 – număr de concedii medicale eliberate: 3.361.223, număr zile de concedii medicale 24.870.933, valoare buget alocat pentru plata concediilor medicale 3,6 miliarde lei. Iar pentru anul 2024 avem de asemenea un buget record alocat pentru concediile medicale de aproximativ 3,7 miliarde lei. Numai în anul 2023 din totalul de 3.361.223 certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de către spitale”, a mai spus Boloş. El a prezentat şi ce tipuri de certificate medicale se eliberează: Boală obişnuită: 1.905.100; Urgenţă medico-chirurgicală: 695.106; Boală infectocontagioasă: 57.735; Boală cardiovasculară: 69.309 şi altele. ”În timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură: Sarcină şi lăuzie: 245.470, îngrijire copil bolnav: 130.855, neoplazii: 123.690”, a dat ministrul exemplu. Marcel Boloş a prezentat şi „topul judeţelor şi al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale şi zile de concediu medical acordate: Judeţul Prahova, top 20 medici: 15.402 concedii medicale cu 155.743 zile de concedii medicale; Judeţul Iaşi, top 20 medici: 12.038 concedii medicale cu 153.719 zile de concedii medicale; Judeţul Timiş, top 20 medici: 7.542 concedii medicale cu 73.767 zile de concedii medicale”. Marcel Boloş a mai arătat că ”seria lucrurilor aberante din sistemul de plată a concediilor medicale nu se opreşte aici”. ”În cursul anului 2023 s-au cheltuit 3,7 miliarde lei din bugetul de sănătate în loc să fie duşi aceşti bani spre spitale, medicamente, boli cronice, iar finalul anului 2023 ne-a pus în situaţia să avem restanţe la concediile medicale de 3,2 miliarde lei. Deci atenţie, în anul 2023 totalul cheltuielilor pentru concediile medicale, dacă aveam toţi banii, era de 6,9 miliarde lei”, a mai spus ministrul.