Taxe 2025. Lovitură grea pentru banii românilor. Salariații, loviți din nou de stat „ca în Evul Mediu”

Taxe 2025: Analiștii financiari critică dur noile taxe pregătite pentru români. Adrian Codîrlaşu, președintele Asociației CFA România, spune că măsura  taxării tranzacţiilor bancare ar putea afecta întreaga economie. În plus, taxa de solidaritate pentru veniturile mari ar pune, din nou, povara unor politici fiscale eșuate pe umerii angajaților.

Taxa pe care românii ar putea să o plătească şi de 2-3 ori pe zi. Cât ar încasa statul pentru a finanţa deficitul

„Nu ştiu cui i-a venit această idee cu impozitarea tranzacţiilor bancare, automat va duce practic la trecerea economiei din nou către cash şi vom face toţi plăţile din nou cash. (…) Comportamentul oamenilor se va schimba. Majoritatea plăţilor cu cardul sunt de sume foarte mici. Eu dacă plătesc 10 lei, bineînţeles n-o să mai plătesc cu cardul. Voi plăti cash şi 100 lei, nu face sens să plătesc 3% pe tranzacţie. Deci se va schimba comportamentul consumatorului, va merge pe cash, şi s-ar putea chiar costurile de finanţare ale statului de crească. Pentru că acum, dacă ne uităm la agregatul monetar de M1, unde este cash-ul tipărit şi conturile curente, din conturile curente se fac aceste plăţi cu cardul. Dacă se vor muta din acele conturi curente pe cash, practic lichiditatea pe piaţă va scădea, vor fi mai puţini bani, dobânzile vor creşte, costul de finanţare al statului va creşte”, a explicat Codîrlaşu, la Digi24.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CFA România: „Salariații muncesc 7 luni pe an pentru stat. Mai vreți și o taxă de solidaritate?”

Alte articole

Deficitul bugetar al României s-a redus aproape la jumătate în primele cinci luni din 2026. Nazare: „Nu suntem într-o zonă de confort”

Avertisment dur de la BNR: „Nici în vreme de război nu ai asemenea deficite. Fuşăreala te ajută o vreme, dar nu mult”

Taxe 2025: Pe de altă parte, referitor la vehiculata taxă de solidaritate pentru veniturile mari, analistul crede că o astfel de măsură nu înseamnă decât că salariatul va plăti acum costul erorilor majore făcute anul trecut în materie de politici fiscale.

„Nu văd solidaritate cu cine. Cu acele politici fiscale inconsistente şi nesustenabile făcute anul trecut? Efectiv s-au făcut nişte erori, erori majore, anul trecut şi acum costul acelor erori e pus pe salariat. Deja un salariat plăteşte 42% din venitul lui doar impozit. Dacă mai creşte de la 10% la 20% (impozitul pe venit, n.r) , mai mult de jumate din salariu o să-l dea la stat. Din ce rămâne, cu acea jumătate din salariu, mai plăteşte şi TVA când cumpără şi undeva la şapte-opt luni cineva munceşte doar pentru stat. Adică nici în Evul Mediu, când exista şerbia, nu erau atât de mari birurile”, a subliniat preşedintele CFA România.

Oficial BNR avertizează că România riscă să ajungă ca Venezuela, dacă aplică taxa pe tranzacții bancare

El a afirmat că problema bugetului este la cheltuieli, nu la venituri, susţinând că anul trecut s-a făcut o risipă de proporţii epice. „Dacă ne uităm în ultimii trei ani cel puţin, în fiecare an am avut o majorare de taxe şi ne trezim cu un deficit bugetar şi mai mare, deşi veniturile au crescut. Ceea ce spune şi Uniunea Europeană, problema e la cheltuieli, nu la venituri, pentru că veniturile au crescut. Anul trecut, a fost o risipă de proporţii epice a guvernului de atunci, şi acum sunt puşi cetăţenii să plătească acea risipă”, a susţinut Adrian Codîrlaşu.

Taxa pe tranzacţiile bancare şi o taxă de solidaritate pentru veniturile de peste 10.000 de lei sunt pentru moment variante de lucru pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit informaţiilor apărute în ultimele zile în spaţiul public.

Taxe 2025. Consilierul lui Nicuşor Dan confirmă discuţiile pentru taxa pe tranzacţii

Dragoș Anastasiu, antreprenor și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu mediul de afaceri, a confirmat public faptul că introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare a fost una dintre ideile discutate în grupul de lucru reunit la Palatul Cotroceni, în contextul căutării unor soluții de reducere a deficitului bugetar.

Anastasiu a reacționat în spațiul public la dezbaterea generată de această propunere, subliniind că este firesc ca opinia publică să fie îngrijorată cu privire la măsurile ce urmează să fie luate de noul guvern. El a remarcat că multe dintre ideile care circulă în spațiul public sunt fragmente din discuțiile purtate în grupul de lucru de la Cotroceni și a criticat tendința de a transforma o dezbatere economică într-o dispută privind paternitatea ideilor.

Consilierul a negat că ideea microtaxării tranzacțiilor bancare i-ar aparține și a atras atenția asupra importanței respectării proprietății intelectuale.

Cu toate acestea, el a confirmat că ideea a fost într-adevăr analizată, fără ca propunerea să fie atribuită unei persoane anume. Potrivit lui Anastasiu, bancherii au fost consultați în mod direct în legătură cu viabilitatea unei astfel de măsuri în actualul context economic.

Măsura discutată vizează o microtaxă de 1 leu pentru fiecare tranzacție bancară, până la un anumit prag, respectiv 3 lei pentru tranzacții de valoare mare. Ar urma să se aplice atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, inclusiv pentru retragerile de numerar. Estimările neoficiale arată că această taxă ar putea genera venituri de aproximativ 50 de miliarde de lei anual, într-un moment în care România trebuie să reducă deficitul bugetar cu 30 de miliarde lei până la finalul anului 2025.

În final, Dragoș Anastasiu a făcut apel la o dezbatere rațională, concentrată pe valoarea și impactul economic al măsurilor, și nu pe cine le-a propus.

„Pentru acuratețea discuției: această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost intrebati, dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă.

Vă propun, așadar, să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat: valoarea ideilor, impactul lor bugetar și sustenabilitatea lor economică. Nu pe paternitatea lor. România are nevoie de soluții solide, nu de dispute sterile despre cine a fost primul care a aprins lumina“, a transmis Anastasiu, pe Facebook.