Taxe duble și pentru premierul Ilie Bolojan. Premierul Ilie „Sărăcie” va plăti taxe majorate pentru proprietățile sale din județul Bihor, la fel ca restul românilor. Datele arată că impozitele pentru casa de la țară și apartamentul din Oradea s-au dublat, în urma creșterilor operate de administrațiile locale.
Potrivit primarului comunei Vadu Crișului, Dorel Cosma, citat de Antena 3, impozitele pe clădiri au fost majorate în unele cazuri cu aproape 100%. O locuință de 100 de metri pătrați, situată în zona A și racordată la utilități, are în prezent un impozit anual de 327 de lei, față de 160 de lei anul trecut.
„Nu știu din ce e casa, cred că e din cărămidă, deci, da, i s-a dublat”, a confirmat edilul, referindu-se la casa premierului Ilie Bolojan din localitate.
Primarul a mai spus că impozitul pentru această proprietate este achitat, de regulă, de mama premierului. „Plătește mama dânsului. A fost acasă de Revelion, m-am întâlnit a doua zi de Anul Nou. Până în martie mama dânsului plătește, acum trimite pe cineva, un vecin, că e cam bolnavă”, a declarat Dorel Cosma.
Întrebat cum vor face față localnicii acestor majorări, primarul a afirmat că nu toți privesc cu ochi buni creșterea taxelor, însă consideră sumele rezonabile raportat la nivelul zonei. Salariul mediu în comună este cuprins între 3.000 și 4.000 de lei.
Majorări semnificative au fost aplicate și în Oradea. Potrivit primarului Florin-Alin Birta, impozitele pentru apartamente s-au majorat cu 90–100%. „(La un apartament de trei camere) 580-600 lei, ceva de genul. Impozitele apartamentelor s-au majorat în principal cu 90-100%”, a precizat edilul.
Întrebat dacă și premierul va plăti un impozit dublu pentru apartamentul pe care îl deține în Oradea, primarul a subliniat că legea se aplică tuturor proprietarilor.
„Orice creștere de taxe nu este un motiv de bucurie pentru locuitorii niciunui oraș, dar dacă noi, ca și primari, președinți de Consilii Județene, ne vom face treaba și vom duce la bun sfârșit proiectele pe care le avem în desfășurare, oamenii vor vedea că acei bani au fost cheltuiți cum trebuie”, a declarat Florin-Alin Birta.
Luni, 5 ianuarie, în prima zi lucrătoare în care românii au putut merge să își plătească taxele locale abia majorate, au fost cozi la ghișee.
Impozitul pe locuințe a crescut pentru fiecare român de la 1 ianuarie 2026, iar acest lucru reprezintă o contribuție a proprietarilor la bugetul local, pentru ca primăria respectivă să le creeze condiții mai bune, a declarat premierul Ilie Bolojan. El a spus că majorarea acestui tip de impozit era necesar deoarece Executivul nu mai poate transfera bani către autoritățile locale.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a justificat majorarea impozitului pe locuințe prin faptul că, din cauza deficitului bugetar mare, Guvernul nu se mai poate împrumuta cu dobânzi mari pentru ca ulterior să transfere banii către autoritățile locale.
„Dat fiind deficitele pe care le are România, noi nu mai putem să transferăm către autorităţile locale sumele pe care le-am transferat în aceşti ani, pentru că aceşti bani nu îi mai avem. Împrumutam şi plăteam nişte dobânzi enorme, care ne-au dus în situaţia în care suntem”, a spus Bolojan, sâmbătă seară, la Digi24.
El a mai spus că această creștere a impozitului pe locuințe a fost necesară și pentru ca primăriile să aibă fonduri necesare continuării proiectelor de investiții de la nivel local.
„Neputând să transferăm sumele la valoarea pe care am transferat-o până acum, practic pentru a continua aceste investiţii, ele vor fi finanţate din această plată suplimentară, care înseamnă condiţii mai bune pentru oameni”, a precizat Bolojan.
Premierul a dat ca exemple „drumuri care se asfaltează, şcoli care se repară şi aşa mai departe”. Acestea „sunt finanţate în cea mai mare parte de la bugetele stat, altele sunt şi din bugetele locale, mai ales în reşedinţele de judeţ care au putere financiară mult mai mare”.
Ilie Bolojan a mai argumentat că „la toate persoanele fizice din România au crescut impozitele cu data de 1 ianuarie”.
„Acest impozit reprezintă, de fapt, contribuţia proprietarilor de case, de apartamente la bugetul local pentru ca primăria respectivă să le creeze condiţii mai bune pentru ei şi pentru familiile lor. Asta înseamnă racordare la apă, la canalizare, asfalt, iluminat public, gaz, încălzire şi aşa mai departe”, a mai declarat Ilie Bolojan.
El a adăugat că, în acest impozit specific, România încasează de trei ori mai puţin ca pondere din venituri faţă de ţările Uniunii Europene.
Întrebat dacă până acum a plătit impozitele pe anul 2026, Bolojan a spus că nu. „Nu am plătit impozitul. Cei care plătesc mai repede au un discount în funcţie de localitate. Unii 4%, unii 5%”, a spus prim-ministrul.
La finalul anului trecut, Guvernul a majorat o serie de taxe pentru a reduce deficitul bugetar, care s-a situat la 6,4% în primele 11 luni din 2025, în scădere cu 0,74% față de aceeași perioadă a anului anterior.
În ceea ce privește impozitul pe locuințe de la începutul acestui an, cea mai importantă schimbare este majorarea valorii impozabile a clădirilor cu până la 80%, alături de eliminarea reducerilor acordate până acum locuințelor vechi.
Dacă în 2025 valoarea impozabilă pentru o locuință cu utilități era de aproximativ 1.500 lei/mp, din 2026 aceasta va ajunge la 2.677 lei/mp. Pentru locuințele fără utilități, valoarea impozabilă va fi de 1.606 lei/mp.
Impozitul final va depinde, în continuare, de cota stabilită de fiecare primărie, situată de regulă între 0,08% și 0,2%.
Ilie Bolojan s-a născut în județul Bihor la data de 17 martie 1969. Are 56 de ani de ani și a absolvit Liceu „Emanuil Gojdu” din Oradea în anul 1987. Mai departe, acesta a urmat două facultăți.
Premierul României a finalizat studii în mecanică la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara, în perioada 1988-1993. Totodată, el a urmat studii superioare și la Facultatea de Matematică între 1990-1993, tot la Universitatea din Timişoara.
În ceea ce privește specializările sale, de-a lungul timpului, acesta s-a perfecționat în administrație publică prin multiple cursuri. Ilie Bolojan a făcut Cursul ENA – Franţa: Formation spécialisée a lintention des cadres de ladministration préfectorale roumaine în anul 2005.
Totodată, premierul României a mai finalizat și un Program de formare specializată a funcţiilor prefectorale la Institutul Naţional de Administraţie în același an, dar și un Program de perfecţionare: Procesul de descentralizare în administrația publică – Prezent și Perspective, tot la Institutul Naţional de Administraţie în anul 2006.
Acum că am aflat ce studii a finalizat Ilie Bolojan, e bine să știm și ce funcții a mai deținut în trecut. Nu a intrat în politică încă de la început. În primă fază a fost profesor la Şcoala Ajutătoare Tileagd în perioada 1993-1994.
Ulterior a devenit administrator de firmă la Societatea comercială Campus S.R.L. Aleşd, în perioada 1994-2004, iar mai apoi vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii de salubritate Salubri S.A. Aleşd, pentru doar un an între 2000-2001.
Ilie Bolojan a mai fost între 2001 și 2004 și membru în Consiliul de administraţie al Liceului Alexandru Roman Aleşd, iar mai apoi membru în Consiliul de administrație al Spitalului Teritorial Aleşd între 2003-2004.
Ilie Bolojan este membru al PNL, iar în perioada 1996 – 2004, a ocupat funcția de consilier local al oraşului Aleşd. Totodată, acesta a fost și membru în Consiliul Judeţean Bihor, între 2004-2005.
Doi ani mai târziu, între 2005 şi 2007, acesta a fost prefect al judeţului Bihor, iar în perioada 2007-2008 a fost secretar general al Guvernului. Totodată, Ilie Bolojan a fost și primar al municipiului Oradea între 2008 și 2020, dar și preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor începând cu anul 2020.
La finele anului trecut, după demisia lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL. După alegerile prezidențiale din acest an însă, Nicușor Dan l-a numit în funcția de premier al României.
Bolojan_G-DACe avere are premierul Ilie Bolojan? Există o declarație de avere publicată de CJ Bihor din care aflăm că multe dintre proprietățile acestuia sunt moștenite. Este vorba în primul rând despre două terenuri în Vadul Crișului, dar și despre o casă de 100 de metri pătrați, obținute prin moștenire în 2007.
În același timp, premierul României mai deține un apartament în Oradea achiziționat în 2008. La capitolul bunuri, premierul României deține o mașină marca Mercedes fabricată în 2017.
Vești bune de la ANAF. Schimbarea de ultimă oră care îi vizează pe toţi românii
Premierul României mai are de asemenea trei conturi bancare deschise, două la CEC Bank și unul la Intesa Sao Paolo, care aveau soldul de 190.700 de lei la momentul declarației.
În ceea ce privește veniturile, din declarația menționată anterior aflăm că Ilie Bolojan încasa anual 177.303 lei, îndemnizație de la Consiliul Județean Bihor. Totodată, din închirierea apartamentului, premierul României mai obținea alți 3.100 de euro anual, iar pentru terenul agricol primea subvenții de 900 de lei.
Din același document mai aflăm și că acesta mai primea o indemnizație anuală de la Ministerul Finanțelor, a cărei valoare era de 15.000 de lei. În prezent, el ocupă funcția de premier al României, dar momentan nu există detalii clare cu privire la suma lunară pe care o încasează pentru această poziție. Zvonurile spun însă că ar fi vorba despre mai bine de 20.000 de lei în fiecare lună.