Taxe mai mari pentru proprietarii de case și terenuri din România. De când se majorează dările la stat

În prezent, deficitul bugetar din România la cinci luni a ajuns la 3,4% din Produsul Intern Brut. Guvernul României ar fi trebuit să reducă deficitul la 5% din PIB în acest an.

Citește și: Ce se întâmplă cu taxele românilor! Anunțul de ultimă oră al lui Radu Oprea, ministrul Economiei, care schimbă toate calculele: „Nu este vorba despre nicio apocalipsă”

Taxe mai mari pentru proprietarii de case și terenuri din România

Din contextul alegerilor parlamentare din acest an, există riscul ca deficitul bugetar al țării noastre să depăşească 7% din PIB, în cazul în care dacă Guvernul României nu reduce cheltuielile sau dacă nu face arierate.

„Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depăşească 7% din PIB în 2024, cu excepţia cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii”, au explicat Dan Bucşa, economist şef pentru Europa Centrală şi de Est la UniCredit Londra, și Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România.

Alte articole

Câți ca el? Bolojan își laudă măsurile de austeritate, după ce Comisia Europeană a decis să nu ne sancționeze pentru deficit. ”Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”

Mărirea taxelor locale, votată de Parlament. Impozitele pe locuinţele românilor vor creşte până la 80%

Creșterile salariale și majorarea pensiilor vor contribui la cel mai ridicat deficit fiscal din regiune. Conform sursei citate anterior, campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătăţire a colectării impozitelor. La sfârșitul lui aprilie 2024, deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB, fiind mai mare decât în ​​timpul pandemiei provocată de coronavirus.

„Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătăţire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârşitul lunii aprilie, mai mare decât în ​​timpul pandemiei de COVID-19. Execuţia slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obişnuit într-un an electoral), cât şi prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele pe companiile energetice au scăzut în concordanţă cu preţurile internaţionale)”, au explicat economiştii UniCredit Bank.

ING Bank anticipează că, la finalul anului 2024, deficitul fiscal a ajunge la 6,5% din PIB. La rândul său, UniCredit Bank anticipează o creştere a riscului de scădere a ratingului de ţară între anii 2025-2026, dacă deficitul bugetar nu va fi corectat.

„Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va creşte, cel puţin la alimente şi medicamente, ne aşteptăm la o creştere a cotei TVA (cu 2 pp pentru cota principală) şi la creşterea accizelor, a impozitelor pe proprietate şi pe mărfuri”, au explicat economiştii UniCredit Bank.

Creşterea taxelor și indexare mai mică a pensiilor ar putea duce deficitul bugetar în zona a 5% din PIB, dacă arieratele moştenite din acest an nu vor fi prea ridicate. Economia României va reacţiona negativ la creşterile de taxe. Pentru acest an, UniCredit Bank anticipa o creştere economică de 2,4%, susţinută de majorarea salariilor şi a consumului. Pentru anul viitor, însă, se aşteaptă ca creșterea economică să stagneze la 1,3%, cel mai redus nivel de după pandemia provocată de coronavirus.

Citește și: Avertismentul analiştilor economici: România se îndreaptă spre un deficit bugetar comparabil cu cel din pandemie. Se aşteaptă creşteri de taxe şi impozitarea progresivă