Taxe și impozite mai mari după majorările de pensii și salarii de anul acesta: ”Ne ducem cu pași repezi spre fundul sacului și, dacă nu vom găsi soluții care să nu omoare economia, vom ajunge din nou la mâna FMI”

Taxe mai mari după majorările de pensii și salarii din a doua jumătate a anului. Deși guvernanții au tot spus că nu vor exista noi taxe în anul 2024, analiștii spun că majorările de taxe se pregătesc după terminarea alegerilor, având în vedere că deficitul bugetar crește.

”Dezvoltarea unei formule bătută în cuie privind salariul minim, care să nu mai depindă de decizia politică, este salutară. În prezent, Guvernul decide, practic din propriul pix, cât crește salariul minim, fără o consultare reală cu patronatele și sindicatele.

O raportare a salariului minim la câștigul salarial mediu, pe baza directivei europene, ar putea aduce in buzunarele oamenilor intre 300 și 500 de lei net, însă trebuie făcut un studiu de impact să vedem dacă firmele își permit asta. Să nu ne trezim că creștem salariile și apoi prețurile cresc cu o rată și mai mare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nu cred că e cineva împotriva unui salariu minim la nivel european. De la intenție la implementare este însă o cale foarte lungă și presărată cu multiple probleme”, a declarat analista Adrian Negrescu, pentru ziare.com.

Alte articole

Lista scurtă a priorităților Guvernului Luca Niculescu. Economistul Adrian Negrescu: „Un calendar clar pentru buget, păstrarea direcției de reducere a deficitului și accelerarea absorbției fondurilor europene”

Motivul pentru care euro a atins un nou record. Investitorii își mută banii în Bulgaria și Polonia: „Ne îndreptăm spre o furtună financiară”

Citește și: Cine sunt românii care vor primi pensii cu peste 100% mai mari. Anunţul ministrului Muncii, cine ajunge de la 2.100 la 4.700 de lei după recalculare

De asemenea, taxele pentru salarii vor fi mai mari.

„Altfel spus, cel puțin în România este o adevărată misiune imposibilă în condițiile în care avem un mediu economic fragil, cu peste 80% din firme în zona IMM-urilor, slab capitalizate și care reușesc cu greu să plătească și acum salariile, la nivelul actual. Avem peste 1,6 milioane de români plătiți pe salariul minim în principal din cauza taxelor foarte mari pe salarii.

Dacă își dorește să crească puterea de cumpărare, dincolo de noua formulă de calcul, Guvernul ar trebui să reducă și taxele salariale – să nu uităm că, în prezent, din câștigul salarial brut statul ia mai mult de 60 la sută din bani, incluzând aici și tva-ul și accizele pe care le plătim pentru produsele și serviciile pe care le folosim zilnic.

Gândiți-vă că, pe lângă banii acordați net angajaților, firmele mai trebuie să plătească peste 40% în plus la stat. Dacă am mai ridica din această povară, cu siguranță salariile ar crește în multe domenii.

Citește și: Preţ carburanţi. Cea mai bună veste pentru şoferi înainte de minivacanţa de 1 Mai

Doar în condițiile în care vom reuși să echilibrăm economia, să o întărim din punct de vedere financiar, să atragem investitori majori în economie, doar atunci vom putea vorbi de salarii mai mari, de o creștere a salariilor la nivel european”, spune analistul fiscal.

„Creșterea taxelor ar fi o mare prostie, care va duce economia în recesiune. Planurile autorităților de a rezolva problemele bugetare prin creșterea TVA, a cotei unice de venituri și a celorlalte impozite pe mediul de afaceri (dividende, taxe de proprietate etc.) se vor întoarce ca un bumerang în condițiile în care și așa mediul economic este puternic afectat de creșterea taxelor și noile impozite intrate în vigoare în acest an.

O creștere a fiscalității în 2024 ar bate cuiul în coșciugul economiei românești, slab capitalizată, vulnerabilizată de inflație, de scăderea vânzărilor, de accentuarea blocajului financiar și de problemele de personal”, a declarat Adrian Negrescu pentru Ziare.com.

”Ne ducem cu pași repezi spre fundul sacului și, dacă nu vom găsi soluții care să nu omoare economia, vom ajunge din nou la mâna FMI, care ne va oferi un colac de salvare financiară însoțit, bineînțeles, de condițiile dure de reforme de care are nevoie statul român”, a mai spus Adrian Negrescu.