Tensiuni între UE şi Rusia! Anunţul decisiv al Uniunii Europene la cinci ani de la anexarea Crimeii. România, implicată

Uniunea Europeană condamnă anexarea care încalcă dreptul internaţional şi reprezintă o ameninţare la adresa securităţii internaţionale. Mogherini precizează că blocul european va continua să implementeze politica sa de nerecunoaştere, „inclusiv prin măsuri restrictive”.

„Încălcările dreptului internaţional ale Rusiei au adus la o creştere periculoasă a tensiunilor în Strâmtoarea Kerci şi Marea Azov”, se arată în comunicat.

Uniunea Europeană face din nou apel la Rusia să elibereze marinarii ucraineni capturaţi în Marea Azov pe 25 noiembrie 2018 iar până la eliberare, drepturile lor la avocaţi şi la acces la autorităţile consulare ar trebui respectate.

În plus, UE condamnă construirea Podului Kerci fără acordul Ucrainei, aceasta fiind o nouă încălcare a suveranităţii Kievului.

Alte articole

Secretarul general NATO, Mark Rutte, avertizează aliații europeni că ar putea fi următoarea țintă a Rusiei: „Trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”

Haos într-un magazin din Rusia: O femeie a fost doborâtă de o „avalanșă” de cărucioare împinse de un angajat

Mogherini consideră că impunerea cetăţeniei ruse şi a serviciului militar în armata rusă pentru locuitorii din Crimeea reprezintă o încălcare a dreptului internaţional.

Blocul european face referire în comunicat şi la situaţia drepturilor omului în peninsulă, care s-ar fi deteriorat „semnificativ” de la anexare.

„Rezidenţii au parte de restricţii sistematice ale unor libertăţi fundamentale precum libertatea de exprimare, a religiei, a asocierii şi la adunări publice paşnice. În concordanţă cu rezoluţia ONU 73/263 din 22 decembrie 2018, este crucial ca mecanismele regionale şi internaţionale de monitorizare a drepturilor omului precum şi organizaţiile de acest tip să aibă acces în Crimeea şi Sevastopol”, se arată în comunicat.

Uniunea Europeană condamnă şi încălcarea drepturilor tătarilor din Crimeea prin interzicerea instituţiilor lor de presă, a organului de autoguvernare precum şi de persecutarea liderilor tătari. UE se aşteaptă ca Rusia să anuleze aceste decizii.

UE cere şi eliberarea tuturor celor care au fost reţinuţi şi condamnaţi ilegal în peninsulă, precizând că jurnaliştii, activiştii pentru drepturile omului şi avocaţii apărării ar trebui să îşi poată face meseria liberi, fără intimidări.

De asemenea, la 5 ani de la anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol, România condamnă ferm, încă o dată, acest act de încălcare a principiilor şi normelor de drept internaţional, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

România reafirmă angajamentul său pentru politica de nerecunoaştere a anexării ilegale, precum şi sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele recunoscute internaţional.

Ministerul Afacerilor Externe susţine şi se alătură Declaraţiei Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, publicată pentru marcarea a cinci ani de la anexarea peninsulei.