Teodorovici: Dacă preşedintele spune că e interesat de bugetele structurilor de siguranţă naţională, de ce nu a convocat CSAT azi?

„Dacă tot spune că e foarte interesat de bugetele structurilor de siguranţă naţională (preşedintele României, Klaus Iohannis n.r.), de ce nu a convocat CSAT azi, sau luni, sau marţi şi nu pe 4 septembrie. Înţeleg să fii în concediu, dar cred că problemele ţării sunt primele care contează. Pe rectificarea bugetară nu sunt argumente legale nici de altă natură pentru care să nu fii convocat CSAT cât mai repede, să avem o discuţie deschisă despre fiecare chestiune pe care dânsul nu o înţelege sau nu vrea să o înţeleagă. Aduceam argumente foarte clare şi încheiam această discuţie”, a afirmat Eugen Teodorovici.

El a arătat că în mandatul de ministru al Finanţelor din 2015 a efectuat două rectificări bugetare şi nu a avut avizul CSAT.

„În 2015 am făcut modificări de bugete şi la aceste structuri de siguranţă naţională. În plus sau în minus. Nu a fost nevoie de astfel de discuţii în CSAT (…)”, a subliniat ministrul Finanţelor.

El a precizat că o rectificare de buget se realizează pentru întreaga economie, nu se poate face numai pentru o parte dintre ordonatorii de credite, iar ceilalţi să fie lăsaţi separat.

Alte articole

Vila refăcută de RA-APPS cu 14 milioane de lei, pentru a-i fi atribuită lui Klaus Iohannis, va fi închiriată de Guvernul Bolojan

Klaus Iohannis, somat de ANAF pentru plata sumei încasate din chirii pentru casa dobândită ilegal. Fostul preşedinte datorează statului un milion de euro

Totodată, Teodorovici a explicat că această rectificare este necesară întrucât, în acest an, au produs efecte atât Legea salarizării cât şi acte normative adoptate de Parlament cu un impact de aproximativ 4 miliarde de lei în buget.

„E normal să faci o reaşezare pe fiecare ordonator de credite pentru ca lucrurile să meargă corect până la final de an. Că sunt pensii, salarii, cheltuieli pentru investiţii sau cheltuieli legate de calamităţi naturale precum inundaţiile şi pesta porcină africană. Sunt evenimente care nu au fost anticipate la începutul anului”, a mai spus sursa citată.

Mai mult, ministrul Finanţelor a reafirmat că speră să fie ultima dată când se cere avizul CSAT pe rectificarea bugetară şi a arătat că poate ar trebui modificată Legea care se referă la funcţionarea CSAT, astfel încât să existe o prevedere care să spună foarte clar că CSAT verifică dacă ceea ce are ca şi cheltuială prevăzută asigură respectarea angajamentelor asumate de România.

Pe de altă parte, Eugen Teodorovici l-a somat pe preşedintele Iohannis să înceteze cu aprecierile la adresa Guvernului.

„Îl somez în mod public pe preşedinte să înceteze cu aceste aprecieri total nejustificate la adresa Guvernului”, a subliniat şeful de la Finanţe.

Acesta a arătat că, imediat după şedinţa CSAT din 4 septembrie, Guvernul se va reuni în şedinţă, pe 5 sau 6 septembrie, pentru aprobarea primei rectificări bugetare din acest an.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut vineri că Guvernul minte, el punctând că Executivul putea să facă rectificare bugetară în orice domeniu fără niciun aviz de la CSAT, cu excepţia zonei de securitate naţională.

„Iată o nouă minciună marca PSD şi o nouă minciună a Guvernului incompetent Dăncilă. Nu-mi place să repet aceste lucruri. Guvernul îi minte pe români. Guvernul poată să facă rectificare bugetară cu excepţia zonei de securitate naţională. Citesc la gazetă că nu poate să dea pensii sau salarii, bani la şcoli – este o mare mare minciună. Guvernul poate să facă rectificare pe sănătate, educaţie, pensii, salarii, pe agricultură, aici se prefigurează o catastrofă naţională, însă văd că nu îi preocupă această chestiune”, a declarat Klaus Iohannis, vineri, la Sibiu.

Iohannis: Guvernul minte. Putea să facă rectificare în orice domeniu, cu excepţia zonei de securitate naţională

Potrivit proiectului publicat la începutul acestei luni, Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii sunt principalii beneficiari de fonduri în urma primei rectificări bugetare din acest an, în timp ce Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Cercetării şi Ministerul Energiei sunt instituţiile care se vor confrunta cu cele mai semnificative diminuări de fonduri.

Astfel, principalele diminuări de credite vor fi la Serviciul Român de Informaţii (-113 milioane de lei), Ministerul Cercetării şi Inovării (-122,1 milioane de lei), Ministerul Energiei (-45,7 milioane de lei), Ministerul Dezvoltării (-44,2 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (-35,1 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază (-22,7 milioane de lei), Ministerul Turismului (-17,3 milioane de lei), Ministerul Mediului (-17 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe (-16,5 milioane de lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-16,2 milioane lei), Ministerul Economiei (-15 milioane lei), Administraţia Prezidenţială (- 11 milioane de lei).