„Einstein are dreptate, cel puţin până acum”, a declarat specialista Andrea Ghez, profesor universitar de fizică şi astronomie la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), co-realizatoare a studiului.

Ghez a precizat, însă, că teoria lui Einstein, propusă de acesta în 1915, „prezintă cu certitudine o vulnerabilitate” deoarece nu poate explica în întregime gravitaţia în interiorul unei găuri negre.

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

„La un moment dat, va trebui să mergem mai departe de teoria lui Einstein către o teorie a gravitaţiei mai cuprinzătoare, care explică ce este o gaură neagră”, a precizat Ghez într-un comunicat emis de universitate.

Echipa de astronomi condusă de Ghez a efectuat un studiu detaliat al unei stele care orbitează gaura neagră, cercetare pe care specialista a descris-o drept „astrofizică extremă”.

Echipa a notat că teoria lui Einstein descrie cu acurateţe comportamentul luminii care se luptă să scape gravitaţiei din jurul structurii masive.

Analiza a implicat detectarea unui efect cunoscut sub numele de ”redshift” gravitaţional al luminii emise de stea când se afla la cel mai apropiat punct de gaura neagră.

Efectul ”redshift” se manifestă când lumina se întinde spre lungimi de undă mai mari în urma acţiunii câmpului gravitaţional din jurul găurii negre, ceea ce provoacă deplasarea liniilor spectrului spre roşu.

”Rezultatele sunt în concordanţă cu relativitatea generală şi favorizează în mod substanţial teoria asupra gravitaţiei newtoniene, care nu poate fi luată în considerare în cazul (efectului) ‘redshift’ observat”, au indicat cercetătorii.

Oamenii de ştiinţă au studiat o stea numită S0-2, cu o masă de circa zece ori mai mare decât cea a Soarelui, care se deplasează pe orbită eliptică ce are o durată de 16 ani în jurul unei găuri negre supermasive, numită Sagittarius A, aflată în centrul Căii Lactee, la circa 26.000 de ani-lumină de Pământ.