The Economist: Lipsa de încredere a oamenilor a dus în România şi alte ţări din Est, la evitarea celor mai rele scenarii ale pandemiei

Publicat: Joi, 30 Aprilie 2020 20:19 // Actualizat: Joi, 30 Aprilie 2020 20:30 // Sursa: romaniatv.net

Publicația britanică The Economist a făcut o analiză în care compară pe de o parte încrederea populaţiei în autorităţi şi semeni cu gradul de restricţie aplicat de guverne pe perioada pandemiei. Acolo unde încrederea este mai scăzută, cum e cazul României, restricţiile au fost mai dure, dar şi cazuri de deces şi infecţie cu COVID-19 mai reduse.

Sondajele relevă în mod constant că locuitorii din nord-vestul Europei au încredere destul de mare în guvernele și concetățenii lor, în timp ce sudul și estul Europei se confruntă, dimpotrivă, cu o lipsă a încrederii în autorităţi. Concret, cifrele unui sondaj World Values Survey arată că peste 60% dintre suedezi spun că majoritatea oamenilor pot fi de încredere, în Italia procentul este de aproximativ 30%, în schimb în România procentul celor care sunt încrezători în semenii lor este de doar 7%. Un alt studiu, European Social Survey, solicită respondenților să își evalueze încrederea în politicieni pe o scară de la 1 la 10. În 2018, olandezii au înregistrat o medie de 5,4, polonezii 3,1, iar francezii și germanii se află între aceste procente. În schimb, unul din opt bulgari le-a dat politicienilor de la Sofia nota 0.

Citeşte şi Scădere record a emisiilor de carbon. Pandemia de coronavirus a adus poluarea la nivelul anului 2010

Astfel de rezultate reflectă diferențe socio-culturale profunde, relevă un articol publicat de The Economist. Încrederea mai mare se corelează cu bogăția mai mare, cu mai puțină criminalitate și cu alte valori ale bunăstării. Pe de altă parte însă, această stare de lucruri pare să influențeze reacţia avută de aceste state la pandemia de COVID-19. Țările în care încrederea cetăţenilor este mai mare au implementat în general restricţii mai puțin stricte. În loc să aplice aspru normele de distanțare socială, guvernele lor se bazează pe cetățeni să respecte liniile directoare. "Ce metodă este mai bună? Răspunsul este complicat", admite The Economist.

"Luăm spre exemplu România, unde o brutală dictatură comunistă, urmată de decenii de corupție, i-a făcut pe cetățeni suspicioşi faţă de instituții și unii faţă de alţii. În imposibilitatea de a se baza pe bunăvoința publică, guvernul a răspuns crizei generate de COVID-19 cu restricţii dure, declarând starea de urgență chiar înainte de primul deces oficial de coronavirus. Declarațiile pe proprie răspundere sunt obligatorii pentru cei care pleacă de acasă. În perioada 24 martie - 19 aprilie, poliția a dat 200.000 de amenzi (în valoare de 85 de milioane de dolari). Majoritatea românilor practică distanțarea socială, spune Barbu Mateescu, sociolog român. Amenzile nu sunt singurul motiv, o fac şi pentru că puțini au încredere în sistemul de sănătate. Unii își amintesc de lipsa de alimente în anii 1980 și au trecut rapid la aprovizionarea pe modul de criză", mai scrie publicaţia britanică.

În Vest, restricţiile cele mai dure sunt unde e mortalitatea mai mare

Ca și România, multe țări est-europene cu încredere scăzută în semeni şi autorităţi au aplicat restricţii dure și rapide. Serbia, Grecia și alte state balcanice au impus stări de urgenţă. Croația solicită un permis eliberat de guvern pentru a călătoria între orașe. Polonia, printre primele țări care și-a închis granițele, le interzice copiilor sub 13 ani să plece de acasă fără să fie însoţiţi de un adult, cumpărătorii sunt obligaţi să poarte mănuși de unică folosință, iar măştile de protecţie sunt obligatorii în public. Astfel de reacții au ajutat la Europa de Est să evite scenariile cele mai rele ale pandemiei. Ratele de deces confirmate în Polonia și România reprezintă mai puţin de o zecime din țări precum precum Franța, Italia sau Spania. Ratele mai mici de testare reprezintă doar o fracțiune din această diferență de cifre.

Citeşte şi Premierul Rusiei, Mihail Mişustin, are coronavirus. Momentul în care i-a comunicat în direct, lui Putin că este infectat VIDEO

În Europa de Vest, în mod surprinzător, restricţiile cele mai dure sunt acolo unde pandemia este mai mortală. În Franța, Italia și Spania sunt interzise adunările publice și vizitele sociale, întreprinderile neesențiale sunt închise, la fel ca şi parcurile și plajele. Poliția franceză a dat peste 400.000 de amenzi pentru încălcarea restricţiilor, iar în Spania totalul a ajuns la aproape 800.000, cu aproape 7.000 de arestări. Şi aceste restricţii dure reflectă o neîncredere răspândită în rândul populaţiei. În Polonia procentul de încredere este în jur de 20%, în timp ce în Franţa Italia şi Spania doar 25-30% din cetăţeni au încredere în guvern şi semeni, la jumătate faţă de Suedia.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
coronavirus europa coronavirus romania coronavirus suedia raspandire coronavirus
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
HUFF.RO
Scrisoarea elevului Ștefan către învățătoare a devenit virală pe internet astăzi. Ce i-a cerut elevul învățătoarei a lăsat-o fără cuvinte
Scrisoarea elevului Ștefan către învățătoare a devenit...
HUFF.RO
1
EUR
4.8590
RON
23 Sep
noapte 13 °
zi 28 °
Ultimele joburi adaugate
24 H