Atunci când România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană le-a impus o condiție fără precedent, procedeu aplicat de obicei doar în cazul statelor care doresc să intre în blocul comunitar, și anume o monitorizare temporară a aplicării reformelor în cele două țări, pe care mulți le considerau la acea vreme ca nefiind pregătite să se alăture blocului comunitar. Șapte ani mai târziu, MCV este în continuare în vigoare, iar Comisia Europeană nu pare a avea intenția să-i pună capăt curând, explică publicația financiară britanică.

Proiect raport MCV: România a făcut progrese în multe domenii

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Inspecţia Judiciară propune suspendarea Ioanei Ancuţa Popoviciu, ...

Vlad Pascu a cerut să fie judecat în libertate după accidentul ...

Spre deosebire de Bulgaria, scrie The Economist, România pare să fi depus mai multe eforturi. Comparativ cu instabilitatea din 2012 când un șir de proteste l-au forțat pe Emil Boc să demisioneze din funcția de prim-ministru, actualul guvern al României condus de Victor Ponta dispune de o majoritate parlamentară de două treimi. PIB-ul României a crescut peste așteptări în ultimul trimestru din anul 2013. Pe fondul acestei „atmosfere politice mai calme”, România a implementat „schimbări legislative necesare și îndelung așteptate”, îmbunătățindu-se și cooperarea dintre instituțiile sistemului judiciar și Ministerul Justiției, se arată în raportul citat.

În schimb, Comisia a adoptat un ton foarte sever față de Bulgaria, ambasadorul britanic la Sofia, Jonathan Allen, vorbind pe contul său de Twitter despre o „lectură deprimantă” a documentului.

Remus Pricopie: Raportul MCV remarcă progresele pe care le-am făcut în lupta împotriva corupţiei

Îngrijorată în special de incapacitatea guvernului bulgar de a reforma sistemul judiciar greoi și ineficient și de a combate corupția și crima organizată, Comisia subliniază că cele trei guverne diferite care s-au succedat de la publicarea ultimului raport, în anul 2012, nu au reușit să construiască un consens cu privire la continuarea reformelor, relatează Agerpres.ro.

În raport se face referire la „controversele repetate, precum unele numiri ce au fost retrase ulterior din cauza problemelor de integritate”, cum a fost cazul nominalizării controversatului mogul media Delyan Peevski la conducerea Agenției de Securitate Națională în luna iunie. Astfel de cazuri, notează Comisia, afectează încrederea publică deja erodată de „o succesiune de dezvăluiri despre influența politică asupra sistemului judiciar” și de incapacitatea acestuia din urmă de a da sentințe în dosare de corupție sau crimă organizată.

DNA: Raportul MCV arată că a fost consolidată performanţa în lupta anticorupţie la nivel înalt

Departe de a reuși să rezolve aceste neajunsuri, Bulgaria a realizat și unele progrese modeste, precum cele legate de numirea magistraților sau reducerea volumului lor de muncă, se mai arată în raportul al cărui conținut este sintetizat de ambasadorul Allen drept „câțiva pași mici înainte și mari pași înapoi”.

În raportul din anul 2012, Comisia a fost mai îngăduitoare cu Bulgaria și i-a dat un termen de 18 luni până la următorul raport, România fiind evaluată încă o dată în acest interval de timp. Acum, rolurile par să se fi inversat, notează The Economist.

„Bulgaria era înaintea României și credea că acesta va fi ultimul raport”, afirmă la rândul său Tihomir Bezlov, expert la Centrul pentru Studiul Democrației (Centre for the Study of Democracy) din Sofia, avertizând că ‘acum, odată cu acest raport, cel mai critic din ultimii șapte ani’, Bulgaria s-a „întors de unde a plecat”.