The Economist: Românii din Deveselu învaţă engleza în timp ce lumea se pregăteşte să atace Iranul

În timp ce lumea este îngrijorată de un posibil atac asupra Iranului, locuitorii din Deveselu iau lecţii de limbă engleză, pentru că vor să poată vorbi cu soldaţii americani care vor fi staţionaţi acolo, în cadrul scutului antirachetă, comentează The Economist, în ediţia electronică.

Până în 2015, aproximativ 500 de militari americani ar urma să ajungă la vechea bază aeriană din Deveselu, pentru a securiza 24 de rachete antibalistice. Localnicii din acest sat speră să profite de această oportunitate şi au început să înveţe engleză. Primarul, un fost comunist, a fost primul care s-a înscris la cursurile de engleză.

Cu toate acestea, „planurile de acest fel sunt cunoscute pentru modificări şi amânări. Nimeni nu ştie dacă Deveselu va prospera în jurul unei baze americane până în 2015. Dar câteva lecţii de engleză nu strică nimănui”, comentează publicaţia economică.

Acordul privind scutul antirachetă este o victorie personală pentru preşedintele Traian Băsescu. În pofida unor critici din partea Rusiei şi Ucrainei, reacţia din partea vecinilor României nici nu s-a apropiat de furia în stilul Războiului Rece, generată de planul original al scutului antirachetă, adoptat de fostul preşedinte american George W. Bush. Acesta prevedea amplasarea unor rachete în Polonia şi a unui radar în Cehia.

Alte articole

Traian Băsescu aprobă intervenția SUA în Iran: În ceea ce privește Europa, nu cred că vor fi lovituri ale Iranului

Ce spune Radu Miruță, ministrul Apărării, despre creșterea nivelului de alertă la baza militară Deveselu: „Cine se uită la monitioare se uită mai des, mai atent”

Dacă Statele Unite vor să intercepteze rachete din Orientul Mijlociu, sudul României şi Turcia au mai mult sens din punct de vedere geografic decât planul lui Bush, apreciază The Economist. Şi din fericire, nici una dintre aceste ţări nu are graniţă comună cu Rusia. Totuşi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cere „garanţii scrise” că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei. Iar Ucraina, aflată între România şi Rusia, ar fi interesată de un sistem care să includă şi Rusia. Această ţară este nemulţumită că nu a fost consultată de România pe tema acordului, conchide publicaţia britanică.