Ți-e poftă de sushi? Vezi peştele care e plin de omega-3 și care te „hrănește” cu mercur

Peştele este o sursă naturală de proteine, minerale și acizi grași polinesaturați precum omega-3. Însă, dincolo de beneficiile sale nutritive ridicate, consumul anumitor specii poate prezenta riscuri pentru sănătate din cauza acumulării de mercur. Chiar dacă Consiliul European a impus măsuri pentru limitarea mercurului din produse, experții recomandă anumite precauții, conform Diario de Sevilla.

„Nu toți peștii sunt la fel de siguri”, spune dr. María Muñoz, specialistă în sănătatea digestiei. Mercurul și alte metale grele care poluează marea ajung în peştele și fructele de mare pe care le consumăm. În general, peștii mai mari conțin mai mult mercur decât cei mici din cauza a două efecte numite bioacumulare și biomagnificare.

„Bioacumularea este procesul prin care un organism acumulează substanțe toxice în corp mai repede decât le poate elimina”, explică specialista. Din acest motiv, peștii care trăiesc mai mult pot acumla mai multe metale grele. Biomagnificarea înseamnă „creșterea progresivă a acumulării de substanțe toxice pe măsură ce urcăm în lanțul trofic”, potrivit sursei citate.

Citește și: Ingredientul pe care turcoaicele îl pun în bulion pentru un gust inedit. Rețeta care merită încercată, explicată pas cu pas

Ce pești au cel mai puțin mercur?

Conform Agenției Spaniole pentru Siguranță Alimentară și Nutriție (AESAN), mercurul poate afecta sistemul nervos central prin expunerea directă după consum, prin placentă sau prin laptele matern.

Peștii mari, longevivi și carnivori sunt cei care acumulează o cantitate de mercur ridicată. Printre aceștia se numără tonul roșu, peştele-spadă, rechinul și știuca. „Adulții sănătoși pot consuma acești pești o dată pe lună”, precizează Muñoz.

Potrivit specialistei, peștii mici „cu durată de viață scurtă sau proveniți din ape reci” pot fi consumați frecvent fără a dăuna sănătății, până la de 4 ori pe săptămână. Printre aceștia se numără anșoa, macroul, sardina, bibanul de mare, păstrăvul, somonul și altele.

Cum reducem cantitatea de mercur când gătim peştele?

Pentru a reduce cantitatea toxică de mercur, specialista recomandă următoarele măsuri:

• Prioritizează speciile cu conținut scăzut de mercur.
• Îndepărtează pielea. Acest lucru reduce mercurul și alți contaminanți, mai ales dacă gătești peşștele la cuptor sau pe grătar.
• Evită utilizarea capului și a măruntaielor pentru supe sau ciorbe, deoarece în aceste părți se acumulează multe metale grele.
• Gătește peştele la abur, în hârtie de copt sau fierbe-l. Evită prăjirea.
• Folosește condimente precum coriandrul sau usturoiul, care ajută la reducerea cantității de metale grele. De asemenea, lămâia sau oțetul pot reduce absorbția mercurului.

„Poți combina toate aceste trucuri – de exemplu, să gătești peștele la papillote, fără piele și condimentat cu lămâie, usturoi și coriandru”, conchide Muñoz, potrivit Diario de Sevilla.

Citește și: Copacul-cămilă: marele baobab stochează până la 120.000 de litri de apă în interiorul său