Întrebat care sunt sectoarele cele mai afectate și unde se înregistrează cele mai multe cazuri de corupție, Tiberiu Nițu a răspuns că cea mai afectată este administrația publică. ‘Prima este administrația publică. În special în ceea ce privește numirile cu dedicație ca urmare a influenței politice (exercitată de parlamentari, miniștri, șefi locali, primari); posturi (care sunt) în marea lor majoritate exclusiv politice. Dar și sectorul educației, sanitar sau poliția sunt afectate. În primele opt luni ale anului, de exemplu, au fost reținuți 50 de profesori, 22 de medici și 41 de polițiști acuzați de delicte care au legătură cu corupția’, a spus Nițu.

Procurorul general al României a explicat că, până în luna august, au fost soluționate 1.469 de cazuri legate de corupție, dublu față de 2014, din care în 203 cazuri s-a dat și o sentință, fiind vorba în general de condamnări care nu implică privare de libertate.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Tiberiu Nițu a apreciat totodată că cetățenii români sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că ei sunt afectați direct de fenomenul corupției și că lucrurile nu pot fi lăsate să continue. ‘Încrederea lor este tot mai mare, la fel și atitudinea lor proactivă în ceea ce privește urmărirea în justiție’ a acestor cazuri, a spus Nițu, informează Agerpres.

Întrebat dacă este corupția o problemă istorică în România, Tiberiu Nițu a apreciat că nu se poate vorbi de un fenomen istoric, ci de o societate care timp de 50 de ani a trăit în comunism, ceea ce ‘a generat modificări în educația civică a tuturor cetățenilor’. ‘Comunismul a schimbat scala de valori sociale, în condițiile în care valorile morale și dezvoltarea unei conștiințe civice nu se aflau în prim plan. Un alt factor important pentru dezvoltarea (corupției) l-a reprezentat nivelul de trai, foarte scăzut, și dorința multora de a se îmbogăți rapid și prin orice mijloace.

În paralel, statul nu avea instituțiile și nici instrumentele necesare pentru a controla și a combate această stare de fapt.

Acum, aceste elemente există, (și există și) o societate democratică în care cetățenii au un mai mare nivel de educație civică’, a explicat Nițu.

Totodată, procurorul general al României a apreciat drept foarte bună colaborarea României cu instituțiile europene, în contextul în care El Pais a notat că unul dintre principalele obiective stabilite de Uniunea Europeană în momentul aderării României la UE, în 2007, a fost eradicarea corupției. ‘UE este un colaborator al nostru foarte serios și foarte important.

Atât înainte, cât și după aderarea la UE, eram împreună în acest Mecanism de Cooperare și Verificare. Un mecanism care ne permite să cunoaștem mai bine standardele la care trebuie să ajungem și să stabilim un dialog care să contribuie la schimbarea mentalității în societate’, a mai spus Nițu.