Prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare a fost unificată legislația în domeniul biletelor de valoare și a fost introdus un nou tip de bilet de valoare, și anume tichetul cultural. Astfel, biletele de valoare care pot fi acordate în baza legii sunt: tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, tichete culturale și vouchere de vacanță. Normele de aplicare a Legii 165/2018 dezvoltă cadrul regimul juridic și fiscal al tichetelor de masă și, coroborate cu dispozițiile Codului fiscal, impun anumite condiții în privința acordării și utilizării lor.

1. Bugetarii nu au dreptul la tichete de masă dacă primesc alte indemnizații similare

În primul rând, tichetele de masă nu pot fi acordate salariaților care beneficiază de indemnizație de hrană, conform dispozițiilor Legii 153/2017 (privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) sau drepturi de hrană pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

2. Se acordă conform legii, dar numai în baza acordului părților

Salariații care nu se încadrează în categoriile exceptate și menționate anterior, pot beneficia de tichete de masă în anumite condiții și cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de Legea 165/2018, HG 1045/2018 și Codul fiscal.

Observăm că, deși regimul juridic și fiscal este stabilit prin lege (lato sensu), inclusiv valoarea maximă, pentru acordarea și/sau primirea acestora tichetelor de masă nu este suficientă norma legală, ci presupune acordul părților.

3. Salariații pot beneficia de cel mult un tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare din luna pentru care se efectuează distribuirea/ transferul valorii nominale a tichetelor de masă, după caz.

4. Nu se consideră zile lucrate perioadele în care salariații:

• efectuează concediul de odihnă;
• beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite;
• beneficiază de alte zile libere acordate conform legii sau contractelor colective de muncă;
• sunt delegați sau detașați în afara localității în care își au locul permanent de muncă și primesc indemnizație de delegare sau de detașare;
• se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
• sunt absenți de la locul de muncă ori se află în alte situații stabilite de angajator împreună cu organizațiile sindicale ori, după caz, cu reprezentanții salariaților.

5. Putem spune că toate situațiile de mai sus reprezintă, conform dispozițiilor legale privind reglementarea relațiilor de muncă, perioade în care salariații nu prestează o activitate în beneficiul angajatorului, cu excepția uneia – delegarea/detașarea coroborată cu primirea indemnizației corespunzătoare.

În această situație vom avea în vedere atât caracterul special al actului normativ prin care s-a stabilit acordarea tichetelor de valoare, cât și regimul fiscal al indemnizațiilor de delegare/detașare, respectiv al diurnei.

Conform art. 47 alin (2) din Codul muncii „Pe durata detașării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detașarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detașat”, însă în situația în care angajatorul la care este detașat nu acordă tichete de masă, iar cel care a dispus detașarea le acordă, salariatul nu le-ar putea primi dacă beneficiază de o indemnizație de detașare.

6. O altă situația care, la prima vedere, pare să intre în contradicție cu dispozițiile Codului muncii, este cea a cumulului de funcții sau a contractelor cu timp parțial – „Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parțial se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile.”

În aceste situații, legiuitorul  a limitat acordarea tichetelor de masă la un singur contract de muncă, fie cu normă întreagă, fie cu timp parțial, acolo unde salariatul are funcția de bază.

În cazul în care nu se poate stabili funcția de bază, salariatul alege, în scris, angajatorul care îi va acorda biletele de valoare, având obligația de a transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, și către ceilalți angajatori opțiunea realizată.

7. Pentru salariații a căror durată zilnică a timpului de muncă este mai mare de 8 ore (în regim de tură) numărul de zile pentru care se acordă tichete de masă se determină prin împărțirea numărului de ore în care salariatul a fost prezent la lucru la durata normală a timpului de muncă de 8 ore.

Continuarea alin (5) al art. 10 din HG nr. 1045/2018 confirmă faptul că numărul tichetelor de masă acordate într-o lună nu poate depăși numărul zilelor lucrătoare în cazul în care salariatul prestează muncă suplimentară.

8. Salariații aflați în perioada de probă și cei care au încheiat un contract pe perioadă determinată beneficiază de tichete de masă dacă angajatorul le acordă salariaților care fac parte din aceeași categorie, în aceleași condiții.

9. Clauzele privind acordarea tichetelor de masă se negociază și se stabilesc împreună cu organizațiile sindicale / reprezentanții angajaților în cadrul contractelor colective de muncă sau prin regulamentul intern.

Dacă ne referim la contractele colective de muncă, atunci avem în vedere angajatorii care au obligația inițierii negocierii colective (peste 20 de salariați), iar salariații fie sunt organizați într-un sindicat, fie și-au ales reprezentanții salariaților.

Legiuitorul nu a limitat acordarea tichetelor de masă, ci a prevăzut și varianta în care angajatorul are mai puțin de 21 de salariați, nu există o organizație sindicală reprezentativă (conform Legii 62/2011) ori salariații nu și-au ales reprezentanții (conform C. muncii), respectiv regulamentul intern.

Astfel, acordarea tichetelor de masă poate fi prevăzută prin regulamentul intern, cu mențiunea cu respectarea dispozițiilor legale privind întocmirea acestuia.

10. Pentru acordarea / primirea tichetelor de masă, clauzele contractelor colective / regulamentelor interne trebuie să prevadă cel puțin:

• numărul salariaților din unitate care pot primi bilete de valoare și valoarea nominală acordată, ținând seama de posibilitățile financiare proprii ale angajatorilor;
• categoriile de salariați care primesc bilete de valoare;
• criteriile de selecție privind stabilirea salariaților care primesc tichete de masă, ținând seama de prioritățile socioprofesionale și de alte elemente specifice activității

11. Tichetele de masă pe suport hârtie se distribuie de către angajator, lunar, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna următoare.

Valoarea tichetelor de masă pe suport electronic este transferată lunar salariaților, în ultima decadă a fiecărei luni, pentru luna următoare, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul.

În ambele situații salariaților li se acordă tichetele de masă anterior prestației, însă aceștia pot primi lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate.

12. Salariatul are obligația să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum și la încetarea contractului individual de muncă, tichetele de masă necuvenite, în cazul tichetelor de masă pe suport hârtie, sau valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic.

Tichete de creșă. Cum poţi obţine bani pentru a acoperi cheltuielile cu creșa sau cu bona care are grijă de copil
13. Tichetul de masă este valabil în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepția tichetului emis în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie a anului următor.

14. La sfârșitul perioadei de valabilitate, la data stabilită de angajator sau la data încetării raporturilor de muncă, după caz, salariatul are obligația să restituie angajatorului biletele de valoare pe suport hârtie acordate/contravaloarea biletelor de valoare alimentate pe suport electronic, pentru luna în curs sau, după caz, pentru anul în curs și neutilizate ori necuvenite.

În situația în care salariatul utilizează într-o lună un număr de tichete de masă mai mare decât numărul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat contravaloarea tichetelor utilizate și necuvenite, salariatul va primi pentru luna următoare un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile lucrătoare, diminuat cu numărul de tichete acordate pentru luna anterioară și necuvenite.

Utilizarea de către salariat a biletelor de valoare necuvenite îl obligă pe acesta la plata contravalorii biletelor către angajator.

15. Fiind încadrate în categoria avantajelor salariale, tichetele de masă nu se cuprind în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii, iar acordarea acestora reduce cu aproximativ 37% efortul financiar raportat la valoarea acestora.