Tichete de masă 2022. Veste bună pentru români, valoare majorată cu 50% din iulie

Tichete de masă 2022. De luna viitoare, valoarea tichetelor de masă va fi de 30 de lei, în loc de 20, cât este în prezent. Măsura a primit undă verde astăzi, în plenul Camerei Deputaților, cu 238 de voturi pentru, doar unul împotrivă și 6 abțineri.

Această majorare vine pe fondul scumpirilor la alimente, pe alocuri, chiar și cu 50 la sută. Această măsură ar fi trebuit să intre în vigoare începând cu data de 1 iunie, însă nu s-au ținut de cuvânt liderii coaliției de guvernare.

Marcel Ciolacu anunţă un nou pachet social şi majorarea pensiilor: „Nu vă supăraţi pe mine, am văzut că şi în Germania s-au mărit pensiile”
Este o măsură promisă și prevăzut într-unul din pachetele de sprijin pentru România, pachete care au fost decise și anunțate de către coaliția de guvernare.

Tichete de masă 2022. Amintim că la 3 iunie, ministrul muncii, Marius Budăi, anunța că tichetele de hrană vor fi majorate: ”Săptămâna viitoare va trece amendamentul prin Parlament, amendament pe care l-am lucrat personal. Dăm posibilitatea ca să se acorde de la 1 iunie acea majorare de până la 30 de lei. Am textul scris, l-am depus deja la Parlament. Săptămâna viitoare va intra în vigoare măsura și va fi valabilă începând cu luna iulie. Guvernul nu a uitat să implementeze măsura, Guvernul României este în implementarea măsurii. Suntem în dinamica activităților după programe succesive din ceea ce am spus că vom face și în primul pachet social și al doilea pachet social, Sprijin pentru România, și al treilea pachet cu 700 lei pentru pensionari”, a declarat Marius Budăi.

Alte articole

Tichete de masă 2025. Câţi bani primeşte, după majorare, în plus un angajat care nu lipseşte nicio zi de la muncă într-o lună

Tichete de masă 2025. Cum a cheltuit o angajată 100.000 de euro în bonuri de masă

Zile libere 2022. Minivacanţă de Rusalii pentru români. Ce compensaţii primesc cei care lucrează
Asta în timp ce cresc salariile primarilor și demnitarilor. Însă Marcel Ciolacu a declarat astăzi că, cel puțin în cazul creșterii salariilor demnitarilor, le va propune celorlalți lideri ca ele să fie înghețate din nou, dacă proiectul de lege, după ce ajunge la Curtea Constituțională, fiind des sesizat de cei de la USR, va primi undă verde de la CCR. Așadar, Marcel Ciolacu promite că demnitarii nu vor primi salarii majorate.

Ce sunt tichetele de masă
Ideea tichetelor de masă datează din 1946 și a funcționat prima dată în Marea Britanie, ca un efect al raționalizării alimentelor, după sfârșitul războiului. Principala calitate a acestora era scutirea de impozit pentru sumele acordate sub această formă, dar și posibilitatea de a fi folosite exclusiv pentru cumpărarea de alimente. În 1954, John Hack, un industriaș britanic, a determinat standardizarea acestui tip de vouchere. Tichetele de masă au fost introduse ca beneficiu pentru angajați, pe scară largă, în 1962, în Franța. Acestea se numeau „credite de masă” și erau scutite de impozite. Scopul declarat, la acel moment, a fost de a oferi angajaților posibilitatea de a avea acces la o alimentație de calitate, care ducea la creșterea productivității și a eficienței lucrătorilor. Ulterior, au fost introduse în Belgia, în 1965, iar în prezent, funcționează în aproape toate statele din Europa și nu numai. România are, în acest moment, în ciuda majorărilor recente, cea mai mică valoare pentru un tichet de masă, comparativ cu alte state.

Bonurile de masă sunt considerate a fi unul dintre cele mai utile instrumente pentru fidelizarea angajaților. La rândul lor, aceștia le apreciază și le consideră un mijloc util și simplu de utilizat. Este unul dintre cele mai dorite beneficii oferite de angajator, după acela al unui program de munca flexibil.

Voucherele se acordă fizic, angajaților, pe suport de hârtie tipărită special cu elemente de siguranță. În prezent, în paralel, există și varianta tichetelor electronice, care pot fi utilizate cu ajutorul unui card.

Tichete de masă 2022. Cadrul legal

Prima lege, care a reglementat modul de acordare a tichetelor de masă în România, a intrat în vigoare în 1998. O parte din prevederile acesteia s-au schimbat în decursul timpului. În prezent, documentul care stabilește modul de acordare, impozitare și alte dispoziții legate de aceste vouchere, indiferent dacă sunt pe hârtie sau electronice, este Legea 165 din 2018. Principala modificare a fost aceea că angajații din sectorul bugetar nu mai pot primi bonuri de masă, fiind introdusă „norma de hrană”. Aceasta este o sumă fixă, alocată lunar, și reprezintă a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Angajații din sectorul privat primesc mai departe aceste bonuri.

Principala diferență este cea legată de modul de impozitare pentru norma de hrană, care se taxează global, ca parte a veniturilor salariale, inclusiv prin contribuții obligatorii, în timp ce, pentru tichetele de masă, impozitul este de 10%, fiind scutite de la plata oricăror alte contribuții.

Angajatorul este scutit de orice taxă și contribuție la stat, când oferă angajaților acest tip de beneficiu. Impozitul aferent venitului din tichete se adună la restul impozitelor și contribuțiilor pe salarii, pe care îl reține angajatorul, și se virează către bugetul de stat, până în data de 25 a lunii următoare. Un alt avantaj este acela că sumele plătite de angajator, pentru tichetele de masă ale angajaților, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Normele metodologice de aplicare a legii 165/2018 sunt cuprinse în Hotărârea de Guvern 1045 din 2018. Acestea prevăd: 

• angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare din luna pentru care se efectuează distribuirea/transferul valorii nominale a tichetelor de masă, după caz;
• nu se acordă tichete de masă în perioada concediilor de odihnă, în  zile libere plătite, în zilele libere acordate pentru evenimente familiale, în zilele de sărbătoare legală sau în contextul altor zile libere acordate, în timpul delegațiilor sau detaşărilor, dacă angajații primesc indemnizaţie de delegare sau de detaşare ori pentru angajații în concediu pentru incapacitate temporară de muncă sau absenţi de la locul de muncă;
• numărul de tichete de masă este egal cu numărul de zile lucrate, dar nu poate depăşi numărul de zile lucrătoare din luna pentru care se acordă tichetele;
• tichetele de masă se acordă angajaților care au un contract individual de muncă, indiferent de tipul acestuia, pentru fiecare zi lucrată;
• angajații cu normă parțială primesc un număr de tichete de masă calculat la numărul de zile lucrate, pentru că ziua de muncă a unui salariat încadrat cu patru ore pe zi, de exemplu, este de patru ore: astfel, pentru fiecare zi în care salariatul a lucrat part-time, acesta va beneficia de un tichet de masă;
• angajații cu mai multe contracte pot primi tichete de masă de la un singur angajator, unde există funcția de bază, sau pot opta pentru angajatorul care îi va acorda bonurile de masă, cu obligația de a-i anunța pe ceilalţi angajatori despre opţiunea sa.

Legea impune transparență în emiterea și controlul circulației bonurilor de masă. Detaliile legate de sumele primite de angajat sub formă de bonuri sunt menționate în fluturasul de salariu. În plus, se prevede faptul că, la voucherele pe suport de hârtie, utilizatorul nu poate primi rest în bani, dacă valoarea produsului achiziționat este mai mică decât valoarea nominală a tichetului.

În cazul celor pe suport electronic, acestea nu pot fi folosite pentru a obține bani lichizi, iar plata se realizează la valoarea respectivelor produse alimentare. Cardurile electronice care conțin contravaloarea bonurilor nu pot fi alimentate cu alte sume decât cele provenite în contul tichetelor de masă, acordate de angajator.