1. Să începem cu noutățile: în Codul fiscal a fost introdusă prin OG 16 ideea că „contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor (…), în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi (30 de lei, în prezent – n. red.)” va fi scutită atât de impozitul pe venit, cât și de contribuțiile sociale pentru pensii, sănătate și muncă.

Practic, vorbim de un nou beneficiu fiscal care permite angajatorului să ofere masa angajaților săi și să aplice un regim fiscal mai bun. Asta permite angajatorului să contracteze un serviciu de furnizare a hranei, pe bază de comandă zilnică, de pildă, pentru toți angajații ce lucrează într-un spațiu de lucru.

Observăm că limita beneficiului fiscal este aceeași cu limita maximă a valorii unui tichet de masă, ceea ce înseamnă că ea va crește cu fiecare majorare decisă de Guvern pentru tichetele de masă. Actualmente, valoarea e de 30 de lei. Desigur, angajatorii pot decide pentru o valoare inferioară – 20, 25 sau 27 de lei, de pildă.

Dar tratamentul fiscal nu e la fel cu acela al tichetelor de masă. În cazul tichetelor de masă, angajatorii trebuie să plătească numai impozit pe venit, iar în cazul hranei furnizate la locul de muncă, angajatorii nu plătesc nicio taxă (atât timp cât se încadrează în limita zilnică pe salariat).

Beneficiul e valabil doar pentru cei care lucrează în locația unde angajatorul își desfășoară activitatea, așadar – sediu principal, punct de lucru etc. – iar nu și pentru cei ce lucrează în regim de telemuncă, ne explica anul trecut un fiscalist. De asemenea, este exclusă cumularea celor două beneficii. Specialistul recomanda o atenție sporită la documentație în cazul acordării acestui beneficiu, în sensul că, în caz de control, angajatorii vor trebui să arate eventuale contracte de achiziție (cu o firmă de catering, de exemplu), dar și să dovedească că angajații beneficiari își desfășoară munca la sediu. Se încadrează la acest beneficiu, totodată, varianta în care compania are propria cantină pentru angajați.

În fine, similar altor beneficii acordate angajaților, acesta ar trebui menționat în contractul de muncă și, eventual, detaliat în regulamentul intern.

2. Pentru mulți angajați însă, e posibil ca varianta binecunoscută a tichetelor să rămână beneficiul preferat. Tichetele de masă, acordate acum numai electronic, le oferă angajaților posibilitatea să folosească acele carduri electronice pe care sunt virați banii ce reprezintă contravaloarea tichetelor în numeroase locații – inclusiv pentru cumpărături personale, nu doar pentru a-și plăti masa de prânz la birou. În mod cert, acesta e un mare avantaj față de beneficiul descris mai sus.

Tichetele de masă sunt bilete de valoare, pe care orice angajator le poate acorda lunar salariaților săi, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. Valoarea nominală a unui tichet de masă este, din 1 iulie 2022, de 30 lei – practic, asta înseamnă că un tichet de masă (pe zi) nu poate depăși această sumă, dar poate fi mai mic de atât ca valoare, în funcție de cum decide angajatorul. Tichetele sunt folosite adesea de angajatori pentru că presupun o sarcină fiscală mai scăzută, întrucât „scapă” de obligația de a plăti pentru ele contribuții sociale, cum e în cazul salariilor.

Aceste tichete nu se pot include însă în minimul cu care trebuie să fie plătit un angajat. Cu alte cuvinte, dacă un angajat e plătit cu minimul pe economie, în acest minim nu pot intra tichetele de masă, ci acordarea lor ar însemna, practic, ceva în plus la respectivul salariu minim.

De asemenea, acordarea lor se poate face atât în cazul angajaților cu normă întreagă, cât și în cazul celor cu normă parțială. În normele de aplicare ale Legii nr. 165/2018 scrie că și salariaților cu un contract individual de muncă cu timp parțial le pot fi oferite tichete de masă, însă trebuie ca ei să aibă funcția de bază la firma respectivă. Stabilirea funcției de bază se aplică și în cazul salariaților care au mai multe contracte de muncă sau chiar mai multe funcții în cadrul aceleiași firme.

Sunt însă perioade din lună pentru care angajații nu pot primi tichete de masă, adică atunci când:

• sunt în concediu de odihnă;
• beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite;
• beneficiază de alte zile libere acordate conform legii sau contractelor colective de muncă;
• sunt delegați sau detașați în afara localității în care își au locul permanent de muncă și primesc indemnizație de delegare sau de detașare;
• se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;
• sunt absenți de la locul de muncă ori se află în alte situații stabilite de angajator împreună cu organizațiile sindicale ori, după caz, cu reprezentanții salariaților.

Totodată, nici telesalariatul, nici cel care muncește la domiciliu nu pot fi lipsiți de tichetele de masă doar pe criteriul schimbării locului din care lucrează. În ceea ce privește una dintre întrebările frecvent adresate privind tichetele de masă – dacă pot sau nu să fie executate silit – răspunsul este că nu. „Având în vedere că deşi tichetele de masă sunt asimilate veniturilor din salarii şi deşi acestea nu sunt menţionate expres cu titlu de excepţie în art. 729 (7) Cod Procedură Civilă, suntem de părere că nu vor putea fi, totuşi, executate silit, deoarece sunt acordate angajaţilor lunar, ca alocaţie individuală de hrană, urmând a fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare”, explica acum ceva vreme pentru redacția noastră un avocat.

Salariații ar trebui informați despre faptul că sumele de bani de pe cardul de tichete de masă expiră, în termen de un an de la data acordării lor.

Totodată, noile norme din Codul muncii impun ca orice avantaj acordat angajaților pe lângă salariu să fie menționat în contractul de muncă.