Legea prestatorului casnic, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, vine să umple un gol legislativ şi reglementează o zonă în care activităţile se derulează, de cele mai multe ori, nefiscalizat şi necontrolat, conform unei analize realizate de reprezentanţii EY România.

În acest context, în România va intra în vigoare, începând de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr 111/2022) – cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfăşura activităţi casnice în schimbul unei remuneraţii acordate sub formă de tichete de activităţi casnice. Astfel, între prestator şi beneficiar se stabileşte un raport juridic prin acordul de voinţă al părţilor, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităţilor casnice.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Supermarketul cu prețuri pentru toate buzunarele. Unde se află ...

Cine sunt românii care vor primi pensii cu peste 100% mai mari. ...

„Legea îşi propune să aducă la suprafaţă veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi gospodăreşti şi taxele ce s-ar datora de către acestea, printr-un mecanism de plată bazat pe tichete gestionate de către autorităţi şi, în acelaşi timp, să ofere protecţie socială acestor persoane”, se menţionează într-un material semnat de Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

Conform analizei, una dintre activităţile din România care se desfăşoară încă, în mare parte, în zona gri sau chiar „la negru” din punct de vedere al plăţilor către prestatori, al înregistrării legale şi al declarării muncii prestate este cea a serviciilor desfăşurate de către persoane particulare în gospodării, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit, îngrijirea copiilor şi a bătrânilor sau alte activităţi casnice.

De cele mai multe ori, aceste servicii sunt oferite ocazional, iar plăţile dinspre beneficiar către prestator se fac în numerar şi sunt rareori fiscalizate. Fenomenul nu este caracteristic doar României, acesta se întâlneşte în multe alte ţări europene, motiv pentru care instituţiile din Uniunea Europeană sunt preocupate de aducerea lui în legalitate.

Într-un raport publicat anul trecut de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii (European Labour Authority – ELA), realizat pe baza datelor colectate din cele 27 de state membre UE, se arată că, din 12,8 milioane de lucrători casnici (Personal and Household Services – PHS), peste jumătate (6,8 milioane) nu erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor locale de muncă.

„Altfel spus, muncesc ‘la negru’. Şi în România, de cele mai multe ori, aceste activităţi nu se derulează printr-un contract care să asigure protecţie socială pentru prestator şi plata taxelor aferente către bugetul de stat. Anvergura fenomenului rămâne însă greu de evaluat, în lipsa unor estimări oficiale în sectorul muncii nedeclarate. Indiferent dacă aceste servicii se derulează permanent sau ocazional, beneficiarii şi prestatorii persoane fizice ar trebui să opteze pentru forme legale de muncă şi plată”, se mai precizează în comunicat.

Legea stabileşte noţiunea de activitate casnică, modalitatea prin care vor fi plătiţi cei care prestează aceste activităţi, respectiv prin tichete pentru activităţi casnice, mecanismul prin care beneficiarii serviciilor vor achiziţiona tichetele de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, de la poştă sau prin intermediul unei platforme electronice.

Spor de 75% la salariu şi zile libere în plus. Cine sunt bugetarii favorizaţi de Codul Muncii
Prestatorii vor transforma tichetele în bani, în cel mult 12 luni de la data primirii acestora, la agenţii, la poştă sau prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestator prin platforma electronică, iar impozitele şi contribuţiile datorate de către prestatori vor fi reţinute la momentul preschimbării tichetelor în bani. Obligaţiile fiscale se plătesc de către agenţii, în numele prestatorilor casnici.

„Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului. Valoarea unui tichet de activităţi casnice este de 15 lei, nu este transferabil şi nu poate fi utilizat pentru achiziţia altor bunuri şi servicii. Legea defineşte activitatea casnică drept activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic, în legătură cu gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, în calitate de beneficiar. Activitatea nu este efectuată în scop comercial şi include servicii de curăţenie, igienizare, spălat/călcat rufe, croitorie, preparare a hranei, îngrijire corporală, hrănire ori de supraveghere a beneficiarului casnic dependent”, mai arată analiza.

Printre avantajele pentru prestatorii casnici, conform legii care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 se menţionează faptul că tichetele de activităţi casnice beneficiază de un tratament fiscal favorabil – prestatorii datorează doar impozit pe venit (10%) şi contribuţia la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului.

Ajutor de înmormântare 2023 majorat! Care este suma acordată şi care sunt actele necesare

Totodată, prestatorii casnici devin asiguraţi la sistemul de pensii, precum şi la sistemul de sănătate având dreptul la pachetul de servicii medicale de bază (chiar dacă nu plătesc şi contribuţia la sănătate) în anumite condiţii;

Pe de altă parte, prestatorii casnici pot beneficia de indemnizaţia de şomaj, întrucât potrivit legii, aceste persoane nu sunt asimilate unora ce realizează venituri.

Beneficiarii care vor cumpăra şi folosi, într-un an, cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice, vor primi de la stat, încă 75 de tichete, gratuite, ca stimulent şi vor putea fi folosite în anul următor.

În plus, angajatorii pot acorda salariaţilor proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice, suportând valoarea acestora. Pentru aceste beneficii, salariaţii vor suporta doar impozit pe venit, nu şi contribuţii sociale. Angajatorii care au cumpărat şi acordat într-un an cel puţin 600 de tichete pentru acelaşi angajat, pot beneficia gratuit de 50 de tichete în anul următor, pentru fiecare angajat pentru care au cumpărat şi acordat minimul de tichete.

Conform analizei, m de plată prin tichete care ajută lucrătorii casnici să îşi desfăşoare activitatea legal şi fiscalizat, prin care sarcinile lor administrative sunt reduse şi simplificate, există în multe alte state europene.

„Pe fondul nevoilor de reformare a sistemului fiscal din România, coroborat cu intensificarea acţiunilor ANAF pentru conformarea tuturor celor care obţin venituri în diverse forme, este evident efortul autorităţilor fiscale de a reglementa şi a aduce în lumina legislaţiei şi zonele gri sau negre ale economiei naţionale. Aceste eforturi se aliniază celor ale Uniunii Europene de a aduce o anume siguranţă păturilor sociale defavorizate, prin reglementări facile şi diverse stimulente”, mai susţin consultanţii EY România.

EY are peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

Legea prestatorului casnic: Cum se face plata 

Este important să reamintim că plata activităților casnice de către beneficiari nu se va face nici prin numerar, nici prin plăți cu cardul, ci prin remiterea unor tichete de activități casnice ce vor avea o valoare fixă pe care prestatorii le vor preschimba în maximum 12 luni de la data primirii acestora, în numerar, la oricare dintre agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la furnizorul de serviciu universal ori, după caz, prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestatorul casnic prin Platforma electronică de evidentă a desfășurării activităților casnice.

Legea prestatorului casnic: Înregistrarea beneficiarilor casnici și a prestatorilor casnici în platforma electronică
„Înregistrarea beneficiarilor casnici şi a prestatorilor casnici în platforma electronică şi crearea contului personal se pot face fie individual de către aceştia, fie prin intermediul personalului agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului București, denumite în continuare agenţii pentru ocuparea forței de muncă, la sediul acestor agenții,”prevede Hotărârea de Guvern.

În ceea ce privește platforma electronică, ce va permite înregistrarea beneficiarilor și prestatorilor casnici, facilitând relațiile între utilizatorii tichetelor de activități casnice, precum şi între aceştia şi agenţiile pentru ocuparea forței de muncă, Ministerul Muncii va achiziționa servicii de dezvoltare a sistemului informatic suport pentru aceasta, iar până la 31 decembrie 2023, aceasta va fi operațională.