Titus Corlăţean a afirmat că ruşii au furnizat cu întârziere lista cu cei aflaţi la bordul aeronavei, după ce o serie de „minciuni şi omisiuni”. „Odată ajunşi la Chişinău, cu acele acţiuni provocatoare la Tiraspol la adresa României şi Republicii Moldova, am ajunt confirmarea că nu doar vicepremierul Rogozin era la bord, ci şi o altă persoană supusă sancţiunilor”, a declarat Corlăţean.

Acesta a afirmat că acţiunile autorităţilor române prin care i s-a refuzat lui Rogozin accesul în spaţiul aerian sunt pe deplin jusitificate câtă vreme sancţiunile au fost adoptate la nivelul Uniunii Europene şi sunt valabil în fiecare stat membru, iar spaţiul aerian este inclus în teritoriul unui stat.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Victor Ciutacu: „Se-ncinge tărâța-n jucătorii campaniei ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Ministrul de Externe a precizat că Administraţia Prezidenţială a fost informată în legătură cu acţiunile legate de Dimitri Rogozin, la fel şi miniştrii de externe ai statelor UE reuniţi la  Bruxelles în Consiliul Afacerilor Externe al Uniunii Europene.

România susţine poziţia Uniunii Europene conform căreia principiile integrităţii teritoriale şi ale suveranităţii Ucrainei trebuie respectate, nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii de către Federaţia Rusă şi califică totodată referendumurile organizate în aceste zile ca fiind ilegale şi neconstituţionale, consecinţele acestora neputând fi recunoscute de către Uniune, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean, citat de către Agerpres.

În acest context, România a susţinut lărgirea listei de sancţiuni, a precizat oficialul român.

La finalul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE, şeful diplomaţiei române a spus că agenda întâlnirii a fost dominată, în mod evident, de evoluţiile legate de Ucraina, iar discuţiile au permis adoptarea unor concluzii.

„Aici am reiterat şi am reafirmat, inclusiv eu în intervenţia pe care am avut-o, că principiile integrităţii teritoriale şi ale suveranităţii Ucrainei trebuie respectate. Am reafirmat nerecunoaşterea anexării ilegale a Crimeii de către Federaţia Rusă şi am spus foarte clar că nu recunoaştem referendumurile organizate, care sunt ilegale, neconstituţionale şi ale căror consecinţe nu pot fi recunoscute de către Uniunea Europeană. (…) Şi am susţinut adoptarea unei noi liste de persoane şi entităţi sancţionate, pentru că nu s-a mers în direcţia dezescaladării, Rusia nu a acţionat în această direcţie, şi sunt elemente concrete care au determinat adoptarea unui nou set de sancţiuni”, a declarat la finalul reuniunii ministrul Titus Corlăţean, care a confirmat că este vorba despre o listă de 13 persoane şi două entităţi.

Potrivit acestuia, oficialii statelor membre şi cei ai UE au discutat foarte clar necesitatea de a avea în continuare, în mod clar, o poziţie comună, unitară a UE şi de a face un pas înainte şi a păstra o poziţie fermă în condiţiile în care au loc referendumuri ilegale. „Chiar dacă preşedintele Rusiei a spus public anumite lucruri, aceste lucruri n-au contat în realitate, au fost date asigurări privind retragerea trupelor ruse de la frontiera estică a Ucrainei şi acest lucru deocamdată nu este confirmat. Deci lucrurile nu au mers în sensul dezescaladării. Şi atunci, în mod firesc, am adoptat astăzi, la situaţia la zi, acest set de măsuri suplimentare”, a arătat Corlăţean.

Ministrul de externe român a precizat că astfel de măsuri au depins întotdeauna, în mod esenţial, de poziţia Federaţiei Ruse. „Iniţiativa OSCE care înclină să faciliteze reducerea presiunilor, dezescaladarea şi organizarea alegerilor din 25 mai, în măsura în care există şi o contribuţie pozitivă a Federaţiei Ruse, ar putea da o direcţie ceva mai pozitivă. Deocamdată, aceasta este situaţia şi vom urmări foarte clar evoluţiile”, a precizat oficialul român, întrebat dacă trecerea la o nouă fază de sancţiuni este condiţionată de atitudinea Rusiei faţă de alegerile prezidenţiale din Ucraina de la 25 mai.

Cu prilejul reuniunii de la Bruxelles, miniştrii de externe ai statelor UE au avut un schimb de opinii cu preşedintele în exerciţiu al OSCE, Didier Burkhalter, pe marginea activităţii organizaţiei, cu accent foaia de parcurs şi pe Misiunea specială de monitorizare a OSCE în Ucraina. Potrivit ministrului român de externe, Consiliul a salutat prezentarea foii de parcurs în patru puncte, care aduce în prim-plan reducerea violenţelor, dialogul naţional şi alegerile prezidenţiale din 25 mai, într-un climat de încredere şi stabilitate internă.

Titus Corlăţean a menţionat că MAE are deja desemnaţi o serie de observatori la alegerile prezidenţiale din 25 mai din Ucraina, numărul exact al acestora urmând a fi comunicat ulterior. „Prin OSCE suntem deja prezenţi cu misiune de observatori, mai ales diplomaţi din MAE în teren în diferite locaţii şi regiuni, inclusiv în zona Cernăuţi”, a adăugat el.

Alături de omologii europeni, ministrul Titus Corlăţean a exprimat sprijinul României pentru desfăşurarea în Ucraina a unei misiuni civile sub egida PSAC, cu atribuţii în domeniul statului de drept şi reformei sectorului civil de securitate

În cadrul discuţiilor pe marginea Politicii europene de vecinătate (PEV),  ministrul român de externe a reafirmat susţinerea fermă a ţării noastre pentru un angajament cât mai solid al UE în vecinătatea sa, atât la Est, cât şi la Sud. El a subliniat faptul că multiplicarea sau persistenţa focarelor de criză din vecinătatea UE reclamă, în continuare, o implicare sporită a acesteia şi o concentrare suplimentară de resurse, inclusiv financiare, din partea UE, în acord cu obiectivele ei strategice în sfera PEV.

În acest sens, el a arătat că este necesară redefinirea viziunii politice a UE în privinţa vecinătăţii estice, prin reafirmarea fermă a sprijinului pentru perspectiva europeană a partenerilor estici care au demonstrat capacitatea şi voinţa de a-şi îndeplini angajamentele şi au obţinut rezultate convingătoare pe calea reformelor. Corlăţean a evidenţiat în acest context exemplul Republicii Moldova, care îndeamnă la ridicarea nivelului de ambiţie al Uniunii faţă de vecinătatea estică.

CAE a decis extinderea listei de sancţiuni ţintite aplicate unor personalităţi ruse sau ucrainene proruse cu 13 persoane şi două companii. Conform unor surse diplomatice, este vorba despre un membru al guvernului rus, doi deputaţi, militari, autorităţi de facto din Peninsulă, insurgenţi din Est şi două companii confiscate ilegal din Crimeea din domeniul energetic.