Toader, despre arhiva SIPA: Am fost avertizat că acolo există o bombă cu ceas. Pe cine întrebai despre arhivă, parcă îi dădeai foc

UPDATE. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi în faţa comisiei de anchetă privind arhiva SIPA, că i se pare nefiresc faptul că nu există o evidenţă clară a persoanelor care au intrat de-a lungul timpului în arhiva SIPA şi dacă acestea aveau sau nu certificat ORNISS. El a explicat că a solicitat şi a primit informaţii despre persoane care au intrat în arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei fără a avea certificat ORNISS, informaţii pe care le-a trimis la DIICOT.

”Am trimis către ORNISS şi am solicitat . Şi mi-au răspuns. Dar, ministrul Justiţiei nu face acuzaţii. Şi atunci, ca să fiu eu la adăpost şi ca să respect legea şi competenţele mele, n-am ieşit în public să spun că ăla a intrat şi avea, celălalt a intrat şi n-avea, celălalt a intrat de trei ori şi o dată n-avea şi de două ori avea certificat. Ştiam, şi ştim cu toţii, că DIICOT a fost sesizat cu fapte legate de arhiva SIPA. Am vorbit cu procurorul şef şi i-am făcut adresă de inaintare prin care i-am comunicat ceea ce alţii mie mi-au comunicat: cine a intrat în arhivă, ce spune ANP despre certificate, ce spune Ministerul Justiţiei, ce spune ORNISS”, le-a spus Toader membrilor comisiei parlamentare de anchetă privind arhiva SIPA.

”A vorbit cu procurorul şef (al DIICOT – n. red.) inclusiv despre xeroxul acela, a spus că trimite pe cineva să verifice dacă e sigilat şi să-l expertizeze. Mai departe e treaba dânşilor”, a adăugat Toader.

Alte articole

Sporuri halucinante la Ministerul Justiției. Câți bani încasează angajații

Alina Gorghiu, anunț triumfător: Ministerul Justiției l-a adus în România pe Cătălin Gheorghe Mazarache, zis ”Dan Duru”, prins în Germania

Ministrul Justiţiei a spus că i se pare nefiresc faptul că la Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu există o evidenţă a persoanelor care au intrat în arhiva SIPA.

”Un lucru care nu mi se pare firesc: faptul că am întrebat conducerea ANP: domnule, cei care intrau în arhivă cum intrau? Ei veneau acolo cu ordinul în mână? Să spună: eu sunt Popescu, am abilitare prin ordin să intru, am certificat ORNISS. Şi gardianul de acolo să aibă o condică în care să scrie: domnul Popescu, abilitat în baza ordinului cutare, a venit la arhivă la ora cutare şi a plecat din arhivă la ora cutare. Că a venit singur sau dacă au venit doi, la fiecare în parte rubrică cu data şi ora venirii şi plecării. Zice: n-avem aşa ceva. Nu se poate, e de neimaginat. Într-o unitate militară în centrul ANP, într-o arhivă despre care toată lumea vorbeşte în fel şi chip. Cum intrau? Zice: domnule ministru, veneau cu ordinul la dânşii, arătau ordinul şi plecau. Păi la ce oră veneau? La ora la care veneau. Şi la ce oră plecau? La ora la care plecau. Şi nu consemnaţi? Nu. Şi noi ştim de câte ori au intrat? Avem condică? N-avem. Eu cred că lucrul este absolut nefiresc”, a mai spus Tudorel Toader.

”După un interval de timp, directorul ANP mi-a spus că a găsit patru registre ale celor care… M-am uitat pe ele, nu ştiu dacă sunt complete, dumneavoastră veţi vedea”, a conchis ministrul Justiţiei.

„Când am venit la MJ cineva îmi spunea, printre altele, nu din minister, o persoanã publicã cunoscutã, îmi spunea urmãtorul lucru, într-o discuţie absolut informală: „Ce am constatat: Faptul cã pe cine pe cine întrebai (…) despre arhiva SIPA parcã îi dãdeai foc (…) Sunt încã angajaţi în MJ care au fãcut parte din comisiile acelea care au avut acces în arhiva SIPA la un moment dat. ”, a spus Tudorel Toader în faţa membrilor din comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA.

Toader a spus că şi-a făcut o imagine despre arhivă ”cât de cât apropiată” de adevărul accesibil lui şi a decis să nu tacă la fel ca predecesorii săi, sperând că pe durata mandatului nu va ieşi în spaţiul public problematica SIPA.
 
”Acolo, eu am intrat în arhivă, şi nu pot să spun că ştiu ce este acolo, aşa, dar cam ştiu despre ce este vorba. Acolo, se prezuma dinainte, erau documente care nu îşi găseau locul. Cărţile de muncă ale funcţionarilor cu statut special din ANP, o absolută nedreptate, pentru că oamenii ăia care au muncit nu puteau să îşi dovedească grupa, gradaţia, vechimea şi celelalte, să-şi ia şi ei dreptul la pensie, un drept cât se poate de legitim, pentru că nu aveau acces la Arhivă. Dar bună parte am văzut teancuri-teancuri de cărţi de muncă. Bună parte erau acolo şi e nedrept, până la urmă, nu? (…) Dar să le ai fizic în spatele unui lacăt, unui sigiliu şi să spui: nu pot să ţi le dau pentru că sunt acolo şi nu am voie, cred că e cel puţin nefiresc, ca să nu spun că e profund nedrept”, a descris Tudorel Toader prima categorie de documente găsite în arhiva SIPA, transmite News.ro.

Ministrul Justiţiei a mai spus că în arhivă a descoperit şi informaţii care privesc viaţa privată.

„Am prezumat că acolo sunt și informații privind viața privată. Și sunt. Acelea privind viața privată (…) s-a stabilit prin HG că nu le facem publice, dar că titularul, cel la care se referă respectivele informații, are acces să le vadă. Spuneam eu, mai în glumă, mai în serios, are șansa să-și aducă aminte ce a făcut. Poate a mai uitat ce a făcut și atunci revede și rememorează”, a susținut ministrul.

Tudorel Toader a spus că o a treia categorie de informaţii găsite în arhiva SIPA sunt cele care ţin de Arhivele Naţionale.

”Documentele acelea nu trebuie să stea acolo, ci să fie trimise la Arhiva Naţională. După aceea, pot fi secrete de stat. Şi ele, sigur, pot fi transferate la Arhiva SRI-ului sau ţinute într-o arhivă a Ministerului Justiţiei”, a spus el.

O ultimă categorie de documente despre care Tudorel Toader a spus că le-a găsit în arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei, sunt cele care pot avea caracterul clasificat în secret de serviciu.

”Acelea, ministrul Justiţiei, pe principiul simetriei cine face, ăla desface, ministrul Justiţiei, dacă el le-a secretizat la nivelul secret de serviciu, văzând conţinutul, el poate să le desecretizeze şi, ce vede acolo, iar se împarte pe categorii. Că poate fi o informaţie vizând comiterea unei infracţiuni, şi atunci are obligaţia să sesizeze procurorul. Poate fi o informaţie vizând viaţa personală, şi atunci îl lasă pe el să-şi rememoreze secvenţe din viaţa privată, în orice caz, după trei luni de zile, cele privind viaţa privată, urmează potrivit HG în vigoare, să fie distruse”, a mai spus Toader.