Toader: Până în iunie voi propune o nouă lege a răspunderii magistraţilor. Nu vrem să fim nici cei mai exigenţi, dar nici permisivi

Tudorel Toader a spus că analizează formele de răspundere ale magistraţilor din celelalte ţări ale Uniunii Europene şi că până în iunie va propune Parlamentului proiectul de lege.

„Va fi un pachet mai larg, sunt multe modificări propuse de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la Parchet şi de la Înalta Curte. Am demarat o documentare, riguros şi exact, cu privire la modul în care în ţările membre ale Uniunii Europene este reglemenatată răspunderea magistraţilor. Acum zece zile Comisia de la Veneţia a dat un aviz la o întrebare formulată de către preşedintele Curţii Constituţionale din Moldova. Pornind de la reglementările noastre actuale, vedem avizele colegilor de la celelalte instituţii, vedem studiile comparative de la celelalte ţări din UE, pentru că nu o să fim nici cei mai exigenţi, dar nici cei mai permisivi, ne raportăm la standardele Comisie de la Veneţia şi veţi vedea proiectul de lege care va fi gata până în luna iunie”, a precizat ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a adăugat că Ministerul Justiţiei va elabora şi alte proiecte de lege pentru transpunerea tuturor directivelor europene, scrie News.ro.

Ministrul a dat ca exemplu un memorandum elaborat pentru punerea de acord a unei directive din 2012 referitoare la stabilirea unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii, în cazul căruia a expirat de multă vreme termenul de transpunere.

Alte articole

Magistrații cu pensie specială care locuiesc în centrul Bucureștiului și plătesc chirie 60 de lei în locuințe de serviciu ale Ministerului Justiției. Încă au apartament, deși este interzis de lege

Fostul judecător al CCR Tudorel Toader, despre decizia de secretizare a averilor: Să așteptăm motivarea, să vedem argumentele

Citeşte şi: Tudorel Toader, atac la Florin Iordache: Dânsul are perspectiva de a privi în viitor, eu am şansa de a privi în trecutul dumnealui

„Avem obligaţia de transpunere, trebuie să găsim calea legală, dacă victimele infracţiunilor vor avea suportul din partea Ministerul Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Muncii. Vom discuta la nivel de Guvern, găsit cui să îi revină competenţa protecţiei victimelor şi, pe baza acestora, facem proiect de lege”, a precizat ministrul.

Tudorel Toader a mai spus că Ministerul Justiţiei lucrează la pachetul de legi pentru justiţie.

„Avem draftul, avem punctul de vedere de la autorităţile implicate în procedura de elaborare a proiectelor justiţiei, aşteptăm şi procedura de la CSM, imediat ce le avem, dăm drumul proiectului de lege”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a prezentat şi alte proiecte avute în vedere la Ministerul Justiţiei, cum ar fi ocuparea celor 45 de posturi vacante, arătând că vor fi începute „cât de curând” procedurile legale de ocupare a tuturor posturilor.

„Avem nevoie de serviciile care revin Ministerului Justiţiei, posturile sunt bugetate, dar sunt vacante si sarcinile acelor posturi încercăm să le ocupăm cu personalul existent, ceea ce trebuie schimbat”, a spus Toader.

Despre problema supraaglomerării din penitenciare, Toader a spus că pot fi propuse soluţii pe termen scurt, mediu şi lung.

Ministrul a arătat că au fost prezentate mai multe soluţii, printre care graţierea, modernizarea penitenciarelor actuale, construcţia de noi unităţi de detenţie, efectuarea zilelor de detenţie în weekend, monitorizarea deţinuţilor cu brăţară electronică şi modificarea criteriilor eliberării condiţionate.

„Eu nu am găsit o soluţie magică să rezolvăm problema, dar cred că, din combinarea câtorva din cele enunţate, poate fi rezolvată problema penitenciarelor”, a spus Toader.

Ministrul a vorbit şi de organizarea, în toamnă, a unei conferinţe internaţionale prin care să fie abordat rolul Ministerului Justiţiei în arhitectura statului de drept, la care vor fi invitaţi  miniştrii Justiţiei din toate ţările membre ale Uniunii Europene.

Şi fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache voia să elaboreze un proiect de lege a răspunderii magistraţilor, invocând în sprijinul demersului său legea europeană a răspunderii magistraţilor.

Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat atunci un punct de vedere privind legea răspunderii magistraţilor, arătând că aceasta nu este oportună din moment ce puterile legislativă şi executivă nu au o lege a răspunderii demnitarilor.

„Independenţa justiţiei reprezintă o componentă esenţială a statului de drept, în care cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, trebuie să fie într-un permanent echilibru. Consiliul subliniază că legislaţia actuală reglementează răspunderea magistraţilor sub o triplă formă: disciplinară, penală şi civilă. Nu este necesară adoptarea altor dispoziţii legale privind acest aspect. O altă reglementare care nu-şi găseşte corespondentul în forme similare de răspundere a membrilor celorlalte două puteri în stat, cea legislativă şi cea executivă, reprezintă în sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecinţe pentru bună funcţionare a societăţii”, spunea preşedintele CSM, Mariana Ghena.

În opinia CSM, orice iniţiativa legislativă care să aibă ca obiect angajarea răspunderii materiale a magistraţilor pe alte coordonate decât cele deja existente în prezent este inoportună.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, spunea că este de acord cu îmbunătăţirea legii răspunderii magistraţilor numai dacă se propune o lege a răspunderii parlamentarilor şi una a răspunderii Guvernului.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, arăta că, în acest moment, răspunderea magistraţilor este reglementată atât în Constituţie, cât şi în alte legi, nefiind o urgenţă modificarea ei.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, spunea că nu este necesară o lege privind răspunderea magistraţilor, pentru că există legislaţie în acest sens, care se aplică şi aduce suficiente garanţii că un magistrat care nu-şi îndeplineşte atribuţiile poate fi sancţionat disciplinat, penal sau chiar şi prin răspunderea directă cu patriomoniul personal.

„Dispoziţii legale sunt acum în concordanţă cu legislaţia europeană, din punctul meu de vedere nu trebuie modificate, sunt suficiente garanţii că atunci când un magistrat nu-şi îndeplineşte cu bună-credinţă atribuţiile de serviciu, poate fi sancţionat disciplinat, penal sau chiar şi prin răspunderea directă cu patriomoniul persaonal. Deci, din perspectiva mea, această lege nu trebuie modificată. Dacă apare un proiect de lege, va trebui să vedem în ce sens se modifică”, arăta Kovesi.