Toader şi Lazăr se contrazic cu privire la rezoluţia de clasare a dosarului lui Klaus Iohannis din mapa profesională a procurorului

UPDATE: Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie transmite o serie de precizări, în legătură cu afirmațiile ministrului justiției privind depunerea în mapa de candidatură a unei rezoluții de clasare a dosarului Președintelui României.

„În conformitate cu dispozițiile art. 21 ind.1 din Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului C.S.M. pentru aprobarea ,,Regulamentului privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător”, pentru numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea emiterii avizului Secției pentru procurori, se depun de către candidat și un număr de 10 lucrări întocmite în funcția de judecător sau procuror.

Aceste lucrări se analizează de către Secția pentru procurori din cadrul C.S.M. în scopul stabilirii aptitudinilor candidatului, și anume: capacitatea de analiză și sinteză, coerența în exprimare, argumentarea din punct de vedere al clarității și logicii, evitarea expunerii și detalierii aspectelor nerelevante, redactarea dispozitivului într-o formă clară și concisă, analiza și interpretarea probelor, precum și modul în care au fost aplicate jurisprudența C.E.D.O. și C.J.U.E. dacă a fost cazul.

Lucrările sunt solicitate de către C.S.M. prin regulament și sunt destinate exclusiv emiterii avizului pentru numire.

Ulterior, către Președintele României sunt înaintate propunerea ministrului justiției, hotărărea motivată a Secției pentru procurori din cadrul C.S.M. și C.V.-ul candidatului.

În niciun caz nu se poate interpreta că prin depunerea unei anumite soluții între cele 10 lucrări solicitate de C.S.M. s-ar urmări influențarea Președintelui României, aceste lucrări nefiind înaintate acestuia.

Pentru lămurirea tuturor aspectelor, am solicitat C.S.M. să-mi comunice oficial dacă la dosarul meu de candidatură există o astfel de soluție de clasare. Telefonic, mi s-a confirmat faptul că nu există, urmând să primesc în zilele următoare și răspunsul în scris.

Solicitarea am formulat-o către C.S.M. întrucât gestionează dosarele profesionale ale magistraților, în conformitate cu legea și în virtutea rolului de garant al independenței justiției”, transmite Augustin Lazăr.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Horoscop 23 mai 2026. O veste primită pe neașteptate îți poate schimba planurile

Horoscop weekend 22-24 mai 2026. Un adevăr neașteptat poate schimba totul! Trei zile în care inima și mintea caută aceeași direcție

Ministrul Tudorel Toader a susţinut miercuri, în declaraţia în care a anunţat că declanşează revocarea procurorului general Augustin Lazăr, că acesta a fost numit de preşedinte fără evaluare, la propunerea ministrului Raluca Prună, dosarul conţinând însă o rezoluţie de clasare ce îl viza pe Klaus Iohannis.

„Pe 27 aprilie 2016 a semnat numirea în funcţia de procuror general, unde nu exista evaluarea criteriilor de performanţă profesională. Rezultă faptul că ministrului Justiţiei de la acea dată a făcut propunerea de numire în funcţia de procuror general cu nerespectarea criteriilor şi procedurilor legale. Preşedintele Republicii nu a verificat legalitatea evaluării în propunerea numirii făcute. De ce ministrul justiţiei a transmis fără ca dosarul să fie complet, preşedintele a numit fără a exista verificarea legalităţii şi nu credem faptul că are vreo legătură numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care, şi nu înţeleg de ce apare o rezoluţie de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoriare la preşedintele României în funcţie”, a declarat Tudorel Toader.

Procurorul general Augustin Lazăr va fi audiat de Consiliul Superior al Magistraturii, pe 13 noiembrie, după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a propus revocarea acestuia din funcție.

”Concluzia generală a prezentului raport este aceea a necesităţii de revenire la normalitate. Normalitatea înseamnă cunoaşterea şi respectarea competenţelor constituţionale, legale şi în acelaşi timp, o interpretare şi aplicare a legii în baza principiului loialităţii constituţionale. O normă juridică se interpretează în sensul legii fundamentale, în sensul funcţionării autorităţilor, indiferent de rangul pe care îl au. Loialitatea este definită foarte coerent printr-o bogată jurisprudenţă a CCR. Sigur că mai există o concluzie, aceea de a rămâne în limitele nu numai a competenţelor şi a loialităţii, ci şi a bunei cuviinţe. Prin urmare, consider că actele şi faptele enumerate, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea mangerială a lui Augustin Lazăr contravine legalităţii. Nu se mai poate susţine exercitarea de către domnia sa a funcţiei de procuror general. A deturnat activitatea Ministerul Public de la rolul său constituţional”, a susţinut ministrul Justiţiei.

În replică, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat că raportul de evaluare a activităţii sale manageriale prezentat de ministrul Tudorel Toader, în baza căruia acesta cere revocarea sa din funcţie, reprezintă răspunsul pe care Executivul înţelege să îl dea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, adăugând că argumentele ministrului Justiţiei sunt „exagerări vizibile şi interesate”.

Potrivit legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportul de evaluare şi cererea de revocare a lui Augustin Lazăr vor ajunge la secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În urma audierii, CSM va da un aviz, care are însă doar rol consultativ.

Augustin Lazăr a fost numit în funcţia de procuror general prin decret semnat de către preşedintele Klaus Iohannis în 28 aprilie 2016, la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Raluca Prună.