Tokes: Maghiarii au dat un vot negativ complotului USL

Tokes a spus că rezultatul referendumului de duminică dovedeşte faptul că 65 la sută din români nu vor plecarea preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

Potrivit lui Tokes, procentul de 65 la sută rezultă din cei 54 la sută care nu au votat şi cei 11 la sută care au votat negativ.

„Este populaţia care a avut o poziţie negativă faţă de clica Ponta-Antonescu şi lovitura de stat pseudo-constituţională care s-a derulat duminică”, a spus europarlamentarul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În opinia acestuia, cea mai mare parte a maghiarilor şi, în general, a populaţiei din Transilvania, a rămas pasivă faţă de referendum pentru că doreşte continuarea schimbărilor democratice începute în 1989.

Alte articole

Kelemen, despre varianta unui guvern tehnocrat dorită de Bolojan: ”Dacă PSD nu votează, nu are cum să treacă”

Kelemen Hunor îi dă replica lui Traian Băsescu: „Cel mai bun produs al dictaturii și al Securității comuniste a zis să fim ținuți departe de politică. Să vină Petrov să rezolve problema”

„Pasivitatea nu i-a caracterizat doar pe maghiari. Nu este vorba numai de secuime, de Harghita şi Covasna, ci şi de populaţia din Arad, Bihor, Bistriţa- Năsăud. Nu este absenteism politic, ci de un vot negativ dat complotului USL pentru instaurarea unui guvern post-comunist”, a spus Tokes.

În ceea ce priveşte declaraţiile făcute de preşedintele UDMR Kelemn Hunor, Tokes a spus că acesta a încercat să explice absenteismul maghiarilor la referendum prin interesul scăzut faţă de orice scrutin unde nu au candidaţi implicaţi.

„Preşedintele UDMR încearcă să răstălmăcească această atitudine pentru a-şi explica eşecul. Ei (reprezentanţii UDMR – n.r.) au încercat să dea un ajutor acestei lovituri de stat. Este clar că dacă maghiarii nu ar fi rămas deoparte, UDMR ar fi fost forţa decisivă care ar fi contribuit la demiterea lui Băsescu. Însă este clar şi că electoratul maghiar nu a avut încredere în UDMR”, a afirmat Tokes.

Totodată, acesta a catalogat declaraţiile primului-ministru Victor Ponta, care a vorbit despre absenteismul electoratului de etnie maghiară, ca „nejuste, nedemne şi neîntemeiate”.

„Oamenii nu au făcut decât să-şi exercite dreptul democratic: de a participa sau nu la referendum”, a spus Tokes.

Referitor la criticile aduse de Victor Ponta omologului său din Ungaria, Viktor Orban, Tokes le-a caracterizat ca fiind „de tristă amintire”.

„Mie îmi aduc aminte de odioasa dictatură ceauşistă, când orice declaraţie împotriva Guvernului era calificată ca amestec. Domnul Orban şi-a exprimat poziţia identică cu poziţia Europei, în general, şi a Partidului Popular European în special. Atât”, a spus Tokes.

Europarlamentarul a recunoscut că a sfătuit maghiarii să nu voteze pentru demiterea preşedintelui, însă a lăsat la aprecierea electorilor modul în care vor sancţiona „lovitura de stat”: prin prezentarea la urne sau prin boicot.

„Le-am spus ori să voteze împotriva iniţiativei de a-l demite pe preşedinte, ori să nu se prezinte. Am făcut acest apel vineri, iar sâmbătă am folosit o metaforă sportivă, şi anume că nu cred că Antonescu ar fi un căpitan mai bun de echipă decât Băsescu”, a susţinut Tokes Laszlo.

Acesta a adăugat că maghiarii nu aşteaptă vreo recompensă pentru ajutorul dat lui Traian Băsescu.

„Noi nu suntem oportunişti, ca reprezentanţii UDMR, noi nu aşteptăm niciun folos politic, însă România prezidată de domnul Traian Băsescu va trebui să aprecieze gestul comunităţii noastre, care a apărat acum valorile democraţiei”, a conchis Tokes.

În judeţele cu populaţie semnificativă de etnie maghiară prezenţa la urne la referendumul de duminică a fost cea mai scăzută din ţară: Harghita – 13,6%, Covasna – 18,56 %, Mureş – 35,07 %.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, respingea, duminică seară, orice speculaţie privind rolul comunităţii maghiare la acest vot şi spunea că nu poate accepta ca maghiarii să fie declaraţi vinovaţi pentru acest referendum. El arăta că faptul că în secuime prezenţa la vot a fost scăzută nu este o noutate, iar în Transilvania în general prezenţa la vot a fost mult mai scăzută decât în alte zone, precum Oltenia, sudul ţării sau Moldova, fapt care „trebuie analizat”.