Institutul de Politici Publice a dat publicităţii un raport privind transparenţa, eficacitatea şi credibilitatea procesului de achiziţii publice, care arată că în instituţiile publice există o "mentalitatea de secretomanie" legată de accesul publicului la informaţii despre cum se cheltuiesc banii publici.

IPP a iniţiat numeroase procese în instanţă împotriva instituţiilor pentru a obţine copiilor contractelor sau ale planurilor de achiziţii publice, în fruntea clasamentului insituţiilor opace situându-se autorităţile locale.: Primăria Municipiului Bistriţa, Primăria Municipiului
Călăraşi, Primăria Municipiului Cluj Napoca, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Sectorului
1, Primăria Sectorului 2, Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 6, Primăria Municipiului
Slatina (s-a renunţat la proces întrucât a trimis informaţiile după primirea primei citaţii), Consiliul
Judeţean Constanţa respectiv a următoarelor autorităţi centrale: Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Autoritatea Naţională de Administrare
Fiscală, Autoritatea Feroviară Română, Administraţia Prezidenţială, Agenţia Naţională a
Medicamentului, Institutul Clinic Fundeni, Casa Naţională de Pensii.

TOP INSTITUŢII OPACE
1. primării
2. prefecturi
3. consilii judeţene
4. Ministerul Afacerilor Externe
5. Ministerul Administraţiei şi Internelor
sursa: IPP.ro

Top procese pentru informaţii publice

1. Curtea de apel Bucureşti - 268 de dosare
2. Curtea de apel Ploieşti - 184 de dosare
3. Curtea de apel Craiova - 98 de dosare
sursa: IPP.ro

DURATA PROCESELOR
- medie de 7,4 luni
- maximă de 52 de luni
34% din contestaţii au fost admise

sursa: IPP.ro

Având în vedere că procesul de achiziţii publice nu este accesibil electronic în toată integralitatea
lui (mai ales componenta de după semnarea contractului cu un furnizor) IPP a solicitat unui
eşantion de autorităţi publice centrale şi locale o serie de documente. Cererea s-a referit atât la
programele anuale de achiziţii publice (iniţiale şi realizate), lista achiziţiilor publice realizate, lista
contestaţiilor depuse împotriva autorităţii contractante precum şi copiile unor contracte selectate de
IPP.
Majoritatea autorităţilor contractante s-au conformat solicitării IPP punând la dispoziţie informaţiile
respective, însă au existat şi situaţii care ne indică faptul că în instituţiile publice există o
mentalitatea de secretomanie legată de accesul publicului la informaţii despre cum se cheltuiesc
banii publici. Mai jos sunt extrase câteva exemple ilustrative în acest sens.

Din păcate, autorităţile publice, mai ales cele locale, au ajuns să nu comunice informaţii despre
contractele încheiate pe bani publici nici măcar autorităţilor cu competenţe de control şi verificare
în domeniul modului în care sunt respectate interesele consumatorilor (în speţă, ale cetăţenilor)
cum ar fi Consiliul Concurenţei. A trebuit să obţină IPP aceste contracte pentru ca reprezentanţii
Consiliului să aibă acces la aceste documente.