„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 32/P/2015, prin ordonanţa din data de 15 ianuarie 2015, procurori militari ai Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. e, g şi k din Codul penal, cu privire la acţiunile represive şi sistematice desfăşurate împotriva lui URSU GHEORGHE EMIL, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist.
În interesul soluţionării cauzei, în perioada următoare vor fi efectuate audieri”, se arată în comunicatul Parchetului de la lângă ICCJ.

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către Europa Liberă şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a susţinut că Marin Pîrvulescu, ofiţerul de Securitate, a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să-şi denunţe prietenii (printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu), Securitatea a hotărât ‘continuarea cercetărilor sub stare de arest’, ‘urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor’ cu acei prieteni.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985.

A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.

Conform mărturiilor aflate în dosar, timp de două luni (până la 17 noiembrie 1985), ofiţerul de securitate Marin Pîrvulescu l-a anchetat şi torturat pe Gheorghe Ursu în arestul Miliţiei din Calea Rahovei (arest aflat în aceeaşi clădire cu Direcţia de Cercetări Penale a Securităţii).

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col.(r) Udor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col.(r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului, fiecare primind câte 20 de ani de închisoare.

Udor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani, pentru bună purtare.

La rândul său, Marin Pîrvulescu recunoaşte că l-a anchetat pe Gheorghe Ursu când acesta era liber, însă neagă că l-ar fi torturat.

În 2007, fiul lui Gheorghe Ursu a depus o plângere împotriva lui Marin Pîrvulescu, în care cerea procurorilor de la Parchetul Militar să-l cerceteze pentru tortură motivată politic.