Tot mai mulţi elevi renunţă la şcoală. Peste jumătate dintre copiii din România trăiesc în sărăcie

Salvați Copiii a realizat o analiză a bugetului copiilor în România, privind perioada 2008 – 2014 în cele trei domenii definitorii ale drepturilor copilului (educație, protecție socială și sănătate). Potrivit acestei analize, nu putem vorbi în niciun domeniu de prioritate acordată copiilor în procesul de alocare a resurselor publice. Astfel, în ansamblul cheltuielilor realizate de stat pentru cele trei domenii, România cheltuiește, deseori, unele dintre cele mai mici procente din PIB, în comparație cu statele membre UE. În plus, deși ca procent din PIB, cheltuielile totale ale statului român au fost doar cu 27,57% mai mici decât media europeană, în cazul celor trei domenii cheie pentru copii, cheltuielile au ajuns să fie și cu peste 41% mai mici decât mediile europene.

De exemplu, țara noastră a cheltuit pentru educație 3% din PIB în 2012 și 2,8% în 2013, fără o creștere semnificativă în 2014, în timp ce media la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene a fost de 5%.

Aproape 366.000 de copii cu vârsta între 3 – 17 ani nu urmau nicio formă de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), în anul 2013. Într-un singur an școlar (2012 – 2013), aproximativ 24.400 copii au abandonat învățământul primar și gimnazial. Statistica oficială a abandonului școlar nu surprinde, însă, în totalitate dimensiunile neparticipării școlare („copiii în afara școlii”), deoarece nu acoperă, de pildă, copiii care nu au mers niciodată la școală ori au abandonat școala în anii anteriori.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Vești proaste pentru părinți. Proiectul care prevedea o zi liberă la începutul anului școlar, pe cale să fie respins în Parlament

Lecții de viață cu Ion Țiriac. „Asta te educă mai mult decât Harvard, sau Stanford, sau London School of Economics”

Vezi si: Situaţie halucinantă în mediul rural. 36% dintre mame NU AU FOST CONTROLATE NICIODATĂ de un medic ginecolog pe perioada sarcinii

Potrivit Eurostat, la sfârșitul anului școlar 2014-2015, rata părăsirii timpurii a școlii a crescut cu 1,8% în numai 2 ani, de la 17,3% (2012-2013) la 19,1%. Copiii romi se confruntă cu o vulnerabilitate deosebită și sub aspectul participării la educație. Doar 42% dintre copiii romi (6-15 ani) au mers la grădiniță, în comparație cu 87% dintre copiii de alte etnii și care trăiesc în același mediu. Procentul copiilor cu vârsta învățământului obligatoriu care nu merg la școală este de 22% în cazul copiilor romi și de 6% în cazul copiilor de alte etnii.

Paradoxal, participarea copiilor la învățământul public considerat a fi gratuit implică, de cele mai multe ori, costuri considerabile care trebuie acoperite de familie, cu toate că legea interzice acest lucru. Analiza Salvați Copiii indică un nivel îngrijorător al acestor costuri ascunse, costul total mediu alocat per copil este de 1490 RON, iar per familie este de 1.954 RON (având în vedere şi familiile cu mai mult de un copil şcolar). De asemenea, analizând rezultatele vedem că acest cost total poate ajunge şi la valori de peste 4.500 lei pe an, per elev.

Avocatul Copilului

Una dintre problemele majore identificate, din care derivă o serie de alte vulnerabilități care privesc politicile publice destinate copilului, este aceea că România nu are o instituţie independentă specializată care să preia atribuţiile menţionate de Comitetul ONU, de tipul Avocatul Copilului. Astfel că, în ţara noastră, în cadrul Avocatului Poporului, problemele ce ţin de respectarea drepturilor copilului revin unui departament semi-specializat, care are ca atribuţii „drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap”.

În 2015, s-au înregistrat în total 1216 de petiții, din care doar 103 petiții făceau referire la drepturile copilului și ale familiei, ceea ce înseamnă, din punct de vedere al timpului alocat, o rata de 2 petiții pe săptămână într-o țară în care aproape 1,7 milioane de copii trăiesc în sărăcie, iar peste 350.000 de copii (3-17 ani) nu erau cuprinşi, la începutul anului școlar 2014, în sistemul de învăţământ.

Deşi atât societatea civilă, cât şi Comitetul ONU au subliniat importanţa unui Avocat al Copilului specializat, Parlamentul a respins, în 2009, 2012 și 2015, propuneri de lege care vizau înfiinţarea acestei instituţii, ca instituție independentă ori ca adjunct specializat al Avocatului Poporului.