Tradiţii de Sfântul Ilie. În această zi, este bine să dai mere de pomană

Tradiţii de Sfântul Ilie. Anual, pe 20 iulie, ortodocşii îl prăznuiesc pe Sfântul Prooroc Ilie.Tesviteanul. Cunoscut în tradiţia populară sub denumirea de Sânt-Ilie, acesta este considerat zeul solar. Simbolurile prin care Sântilie se defineşte ca un zeu solar sunt: trăsura cu roţile de foc şi caii înaripaţi; biciul şi săgeţile de foc, tunetele, trăsnetele şi fulgerele cu care luminează Cerul.

RomaniaTV.net
20 iul. 2020, 03:42
Tradiţii de Sfântul Ilie. În această zi, este bine să dai mere de pomană

Tradiţii de Sfântul Ilie. Această zi este considerată mijlocul sezonului pastoral. Acestei mari sărbători a creştinătăţii îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii.

Din ucigaş a devenit sfânt 

În perioada în care a vieţuit pe pământ, Sfântul ilie a săvârşit păcate mari, printer care şi uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului. Şi-a ispăşit, însă, păcatele şi a ajuns să fie bine plăcut în faţa lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a făcut sfânt şi l-a urcat în cer, dându-i o trăsură cu roți de foc trasă de cai albi înaripați.

În cer, Sfântul Ilie fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Se spune că demonii înfricoşaţi se ascund prin copaci, pe la streşini, prin turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale, iar Sânt-Ilie trăsnește cu biciul de foc după ei ca să nu-i scape niciunul.

Tradiţii de Sfântul Ilie. Se dau mere de pomană pentru sufletele copiilor morţi

Tradiţii de Sfântul Ilie. Potrivit crestinortodox.ro, în noaptea de Sânt-Ilie, fetele se duceau pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau și se tăvăleau prin cânepă. Apoi se duceau acasă şi se culcau. Dacă visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri și frumoși iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărită cu bătrâni.

În dimineața de Sânt-Ilie se culegeau plante de leac, în special busuioc, care erau puse la uscat. Tot acum se culegeau și plantele folosite la vrăji și farmece.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserica pentru a fi sfințit după care se întorceau cu el acasă, îl puneau pe foc iar cenușa rezultată o foloseau ca să-şi trateze copiii când aceştia făceau bube în gură.

Un obicei care se păstrează până în zilele noastre este cel referitor la mere. Nu trebuia să se consume mere până în ziua de Sfântul Ilie și, de asemenea, nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, existând credinţa că o să bată grindina. În ziua de Sant-Ilie, merele sunt duse la biserica pentru a fi sfințite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

De Sfântul Ilie, femeile care aveau copii morţi chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să le dea de pomană micuţilor merele căzute. Astfel, se considera că morții se veselesc.

De asemenea, exista credinţa că dacă tună de Sânt-Ilie, alunele vor seca iar fructele din livezi vor face viermi.

La sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operație numită. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați curați trupește și sufletește, îmbrăcați în straie de sărbătoare. Femeile nu aveau voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele și vecinii invitați la acest moment festiv, gustau din miere și beau țuică îndulcită cu miere. Exista credinţa că masă festivă asigură belșugul apicultorilor și apără stupii de furtul manei. La această masă, gazdele trebuiau să aibă grijă să nu fie prezenţi cei ce știau să facă farmece și vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari „e mai cu putere la farmecele și vrăjile lor”.

Sânt-Ilie marchează mijlocul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

În trecut, în ziua de Sfântul Ilie se organizau întâlniri ale oamenilor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, se organizau târguri și bâlciuri. Aceste manifestări erau considerate bune prilejuri de cunoaștere pentru tineri, se făcea comerț cu produse pastorale, unelte și produse agricole.

Superstiţii de Sfântul Ilie. Nu este bine să lucrezi în această zi

În această zi, nu se lucrează de teama pagubelor care s-ar putea abate asupra recoltelor (trăsnete, ploaie, grindină).

Se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor.

Se duc berbecii la berbecar.

Dacă tuna în această zi, se zice că merele şi alunele vor fi viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile încontinuu.

 


loading...
Partenerii noștri