Tradiții și obiceiuri de Anul Nou. Planta care nu trebuie să lipsească din casele românilor în Noaptea Dintre Ani

Nici bine nu s-a încheiat Crăciunul că românii se pregătesc intens pentru Noaptea Dintre Ani. Sunt foarte multe obiceiuri și tradiții pe care aceștia încearcă să le respecte cu sfințenie, de la banii în buzunar, la vestimentația roșie și chiar până la mâncatul strugurilor și a peștelui. Pe lângă acestea există o plantă care nu trebuie lipsească din case în ultima zi din an.

31 dec. 2022, 18:37
Tradiții și obiceiuri de Anul Nou. Planta care nu trebuie să lipsească din casele românilor în Noaptea Dintre Ani
Planta care nu trebuie să lipsească din casele românilor în Noaptea Dintre Ani

Planta care nu trebuie să lipsească din casele românilor în Noaptea Dintre Ani. Vâscul este o plantă care are o însemnătate aparte în folclorul european. Cunoscută şi sub numele de „creanga de aur“, este considerat o plantă tămăduitoare încărcată de magie.

Citește și De noaptea minții! Revelionul în Poiana Brașov este mai scump decât în Dubai. Câți bani trebuie să scoată românii din buzunar pentru 4 nopți de cazare

Planta care nu trebuie să lipsească din casele românilor în Noaptea Dintre Ani

În mitologia europeană, vâscul este un simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii, dar şi al armoniei. De-a lungul timpului, în preajma Anului Nou, oamenii și-au împodobit casele cu această plantă mitică, pe care au atârnat-o deasupra ușii cu speranța că le va aduce bunăstare, fericire și noroc în noul an.

Vâscul este o plantă care rămâne verde pe tot parcursul anului. Pentru că nu își pierde frunzele niciodată, la fel ca și bradul, vechii germani credeau că vâscul provine direct din cer.

Chiar și în zilele noastre se crede că vâscul este o plantă care aduce spor și sănătate în familie. Mai mult, acesta este considerat un simbol al stabilității, dar și ”păzitorul dragostei”, care aduce și menține fericirea în cuplu. De aceea, planta nu trebuie să lipească din casele românilor în noaptea de Revelion.

Vâscul mai este considerat și un leac al fertilității. De asemenea, tradiția spune că orice femeie care stă sub o coroniță de vâsc nu poate refuza un sărut deoarece acesta înseamnă iubire, prietenie sau noroc. În cazul în care fata rămâne nesărutată, se spune că aceasta va avea ghinion în dragoste tot anul următor și nu se va căsători.

Asocierea dintre vâsc și dragoste vine din mitologia nordică și are legătură cu legenda lui Baldur, zeul luminii și al purității.

Baldur a fost fiul zeiţei Frigg, cea care cunoştea destinele tuturor viețuitoarelor, dar nu avea voie să dezvăluie nimic nimănui.

La un moment dat, zeița a început să aibă premoniţii despre moartea fiului său și în încercarea de a-l salva pe Baldur, a adunat toate creaturile pământului şi le-a pus să jure că nu îl vor răni niciodată pe tânărul zeu, mai puţin pe vâsc, deoarece îl considera neînsemnat.

Intrigaţi de invincibilitatea pe care o avea Baldur, ceilalţi zei au început să îl supună la diverse probe, aruncând în el cu diverse arme şi alte obiecte grele însă eforturile lor de a-l nimici au eșuat.

Loki, cel mai viclean dintre zei, s-a transformat în femeie pentru a-i afla slăbiciunile lui Baldur și în cele din urmă, a descoperit că vâscul pe care Frigg nu l-a considerat un pericol este arma perfectă.

Astfel, Loki a făcut o suliţă din lemn de vâsc pe care i-a dat-o lui Hod, fratelui orb al lui Baldur. Când Hod a aruncat suliţa spre Baldur, acesta a căzut mort la pământ și astfel s-a îndeplinit profeţia mamei sale.

Distrusă de moartea fiului său, zeiţa Frigg a început să plângă cu lacrimi amare, deasupra trupului neînsufleţit al acestuia, iar lacrimile ei s-au transformat în „perluţe” albe care au căzut peste crenguţele plantei ucigașe. Legenda are două finaluri posibile. Într-unul dintre acestea, Frigg iartă vâscul şi spune că acesta ar trebui să fie un simbol pentru pace şi iubire. În celălalt, Baldur învie datorită lacrimilor mamei sale, arătând cât de mare este puterea dragostei.

Citește și Zilele libere oficiale de Crăciun şi Revelion. Anunţ de ultimă oră de la Guvernul României