Tradiţii şi obiceiuri de MUCENICI: De ce se aprinde Focul Sfinţilor şi câte pahare de vin trebuie să bei

O superstitie veche spune ca Zilele Mosilor sunt mult mai calduroase, mai bune dar si mai senine, asemuindu-se sufletului Mosilor. Mai mult, se spune ca mucenicii ar fi spiritele acestor stramosi mitici. In aceasta zi femeile obisnuiesc sa prepare unele preparate pe care ele le aduc ofranda. Toate preparatele trebuie consumate in context ceremonial sau impartite la biserica celor nevoiasi. Aceste specialitati poarta numele de mucenici, macinici, brandusi, brandusei, bradosi, sfinti sau sfintisori. Sunt creati in diferite forme, variind in functie de regiune. In unele locuri sunt in forma de opt, in altele de albina, de porumbel sau chiar de om.

Tot in aceasta zi se obisnuieste aprinderea focului echinoctial de Mucenici, care poarta si numele de Focul Sfintilor. Oamenii vad acest foc ca un simbol al soarelui pe pamant, care are menirea de a arde anotimpul vechi, facand loc renasterii celui nou, primavara aducatoare de viata. Copiii obisnuiesc sa sara peste aceste focuri pentru a fi feriti de boli in timp ce femeile presara cenusa de jur-imprejurul gospodariei in forma de cerc pentru a proteja gospodaria de serpi. Barbatii incearca sa intretina flacarile cat mai mult timp, crezand astfel ca reusesc sa ii incalzeasca pe cei 40 de Mucenici.

Citeşte şi MUCENICI MOLDOVENESTI ŞI MUCENICI MUNTENESTI (FIERTI). Reţete de la bunica. VIDEO

De asemenea, tot pe 9 martie are loc si retezatul stupilor. Acest obicei consta in scoaterea stupilor afara, curatarea fagurilor si recoltarea mierii, folosita la crearea mucenicilor. Mai mult, din aceasta se prepara si un fel de leacuri babesti si se indulceste tuica. Mai apoi stupii se ung cu tuica pentru ca roiul sa se inmulteasca. Iar daca tot am mentionat si de betia rituala, conform traditiei oamenii trebuie sa bea 40 de pahare cu vin sau cu tuica pentru sanatate si vigoare.

Alte articole

Duminică e sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici. Câte pahare se beau cu această ocazie – 40 sau 44?

Cât de sănătoși sunt mucenicii. Rețeta de dietă a unui celebru nutriționist: ”Ar fi o variantă mai ok”

Nu in ultimul rand, aceasta zi prilejuieste si pornirea simbolica a plugului. Aceasta sarbatoare este consacrata agricultorulor si consta in scoaterea plugului in fata casei marcand deschiderea ciclului sarbatorilor de primavara dar si a muncilor campului specifice anotimpului. Aceasta zi marcheaza si momentul in care agricultorii incheiau toate intelegerile pentru intovarasire „semnate” cu o petrecere de pomina.

O alta superstitie spune ca toate persoanele care nu au nume de sfinti isi serbeaza astazi ziua onomastica, iar tot ceea ce oameni seamana va rodi de 40 de ori mai mult. Iar cei care nu respecta sarbatoarea vor boli 40 de zile.

Citeşte şi Reţetă de mucenici moldoveneşti sau Sfinţişori

Potrivit traditiei, in ziua de 9 martie, gospodinele prepara mucenici, care pot fi pregatiti ca o prajitura cu miez de nuca si miere sau un aluat in forma cifrei opt, fiert in apa cu mirodenii si nuca. Mucenicii se impart la rude, vecini, oameni sarmani, pentru pomenirea celor morti, dar si pentru belsugul viitoarelor recolte.

Se mai spune ca, in aceasta zi, poarta cerului se deschide si mosii se intorc intre cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sarbatori in preajma echinoctiului nu este intamplatoare, pentru ca, in viziunea populara, trecerea intre cele doua lumi se poate face numai urmand drumul Soarelui. Sarbatoarea mucenicilor trebuie pusa si in legatura cu pregatirea pamantului pentru noul an agricol si a uneltelor necesare.

Tot in 9 martie se incheie perioada cunoscuta ca “zilele babelor” si incepe saptamana mosilor. Sarbatoarea Macinicilor sau Mucenicilor, a carei zi centrala este 9 martie, incepe de fapt cu o zi inainte, cu Focurile de Macinici, si se incheie in 11 martie, cu Betia rituala. Incinerarea simbolica a spiritului iernii si renasterea spiritului verii se realizeaza, simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, in dimineata zilei de Macinici, 9 martie, echinoctiul de primavara pe stil vechi.

In Banat, copiii scormoneau si bateau cu “botele” (betele) in foc, iar mamele lor imprastiau cenusa ramasa dupa stingerea jarului in jurul caselor si adaposturilor de animale si pasari. Focurile de Macinci erau considerate purificatoare – curatau spatiul de fortele malefice in ultima zi a anului vechi si in prima zi a anului nou, profilactice – preveneau neplacerilor aduse oamenilor de serpi si de insecte pe timpul verii, fertilizatoare pentru gradini, livezi si vii prin imprastierea cenusii pe pamant.

Citeşte şi Reţeta Mucenici. Cum să faci mucenici moldoveneşti şi mucenici fierţi

In ziua Mucenicilor se traseaza hotarul dintre iarna si vara, dintre zilele aprige ale Dochiei si cele calduroase ale Mosilor. In aceasta zi s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia cand, conform traditiei, aceasta moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinta. Obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin, la inceputul anului agrar, este o reminescenta a sarbatorilor bahice ale Antichitatii.

Oamenii credeau ca vinul baut de Macinici se transforma, de-a lungul anului, in sange si putere de munca. Daca cineva nu putea sa bea 40 de pahare cu vin, trebuia sa guste sau cel putin sa fie stropit cu vin. Numarul paharelor de vin baute ar corespunde cu numarul Sfintilor Mucenici din Sevastia, care poarta diferite nume, in functie de zona – Mosi, Sfinti, Sfintisori sau Macinici.