Trafic de coșmar în România! Cât ne costă timpul pierdut în ambuteiaje și care este proporția dezastrului?

Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană, conform Mediafax.

Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București.

Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic.

Bucureștiul, un caz special

La polul opus era normal să se afle Bucureștiul. Capitala înregistrează pierderi cauzate de aglomerație, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit, adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

Pe lângă asta, raportul evidențiază că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Străzile nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate cauzează ambuteiaj prelungit.

Datele au fost strânse în perioada martie-iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit viteze de circulație înregistrate duminică dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.

Citește și: Cum arată viața unui cuplu care a renunțat la Capitală pentru o casă într-un sat din Transilvania: „Am trecut de la 20 de metri pătrați la o curte de 2.000 de metri pătrați”

Orașele mici cu trafic fluent

Clasamentul este condus de orașele mici, unde mobilitatea este fluentă. Reșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza ambuteiajului doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă teoria că suprafața redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă.

De asemenea, analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut.

Saltul spectaculos al Oradei este confirmat și explicat de autoritățile locale: „Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore realizate în ultimii doi ani – de la deschiderea a opt pasaje subterane și lărgirea bulevardului Calea Aradului, darea în folosință parțială a sistemului de semaforizare inteligentă până la conectarea centurii la autostrada A3 în zona Biharia și extinderea ei în comunele din jurul orașului”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.

Citește și: Cazul bizar al unei familii din America: Doi bebeluși vor fi și frați vitregi, dar și unchi unul pentru celălalt

Orașe mari, trafic și mai mare

În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantă. Bucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.

Există și excepții: Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic. Aceste rezultate afirmă că, dacă există un echilibru între ritmul mediu al mobilității și diferența moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, se poate ajunge la un trafic decent.

La polul opus al dinamicii sunt câteva orașe, unele cu suprafețe mici, care marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca coboară câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect City Index.