Traian Băsescu ar putea să nu semneze scrisoarea cu FMI dacă acciza la benzină va fi păstrată

„Fondul este flexibil şi insistă doar pe acoperirea deficitului creat prin amânarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Nici măcar modul de compensare nu va fi detaliat în scrisoare, dar este evident că până la mijlocul anului se vor face economii de cheltuieli la unele ministere. După cum era de aşteptat, cele mai importante reduceri o să fie operate acolo unde s-au dat cei mai mulţi bani. Dacă la mijlocul anului veniturile se vor ridica la nivelul programat, atunci rectificarea nu va consfinţii o reducere de cheltuieli la aceste ministere”, au explicat pentru Mediafax surse oficiale.

Se pare că Băsescu a transmis oficialilor FMI, încă de la prima întrevedere din această misiune, că nu va semna scrisoarea de intenţie atât timp cât documentul prevede explicit majoarea accizei la benzină şi motorină cu 7 eurocenţi.

În acestea condiţii, experţii FMI, care au mandat să încheie negocierile în această a doua evaluare doar dacă înţelegerile primesc şi acceptul preşedintelui Băsescu, au propus ca deciziile privind accizele să nu fie trecute în scrisoarea de intenţie şi să fie la latitudinea Guvernului măsurile de compensare a deficitului bugetar de venituri din amânarea acestei accize, estimat pentru primul trimestru la 0,1% din PIB.

Premierul Ponta pare a agrea amânarea accizei la motorină cu încă trei luni, inclusiv din perspectiva lucrărilor agricole de primăvară, ceea ce ar corespunde şi cu solicitarea lui Băsescu, în timp ce liberalii ar dori ca accizele să fie introduse simultan, pentru a nu periclita posibilitatea reducerii CAS la jumătatea anului, măcar cu 2-3 puncte procentuale.

Alte articole

Traian Băsescu trage un semnal de alarmă cu privire la George Simion: „Gândiţi-vă cum ar arăta România cu un președinte care îl proțăpește prin guvern pe Călin Georgescu”

Traian Băsescu îi ceartă pe românii din diaspora pentru votul din 4 mai 2025. „Va trebui clarificat dacă mai e ataşată valorii ţării-mamă”

Dacă după primele luni veniturile se vor afla sub program, atunci se diminuează drastic orice şansă ca la jumătatea anului să se mai reducă CAS, măsură care ar putea reprezenta un punct important în campania electorală pentru PNL.

Pe de altă parte, autorităţile române au arătat că prima lună s-a închis cu un grad de încasare la nivelul programat, însă şi aici există discuţii privind rambursările realizate de la buget în ianuarie. Experţii internaţionali argumentează că un nivel bun de încasare s-a obţinut şi în prima lună a anului trecut, chiar în primele trei luni, iar după aceea veniturile bugetare s-au prăbuşit.

În acelaşi timp, însă, toate părţile par a conveni că bugetul din acest an este construit mult mai realist faţă de 2013, cu rate de creştere în limite rezonabile.

Deşi Fondul Monetar Internaţional acceptă că bugetul pe 2014 este contruit cu multe rezerve la nivelul veniturilor, experţii instituţiei de la Washington şi cei ai Comisiei Europene insistă pe respectarea strictă a estimărilor din legea buegetului, cel puţin până când vor exista date care să ateste o evoluţie bună a veniturilor.

Instituţiile internaţionale susţin că după performanţa foarte slabă la nivel bugetar din 2013 şi climatul politic incert din acest an electoral, cel mai mare risc la nivel bugetar s-ar putea manifesta pe partea de încasări, unde şi restructurarea ANAF mai are până să fie încheiată.

O modificare la nivelul coaliţiei de guvernare, care ar implica o nouă schimbare a conducerii ANAF ar putea, de asemenea, să pericliteze nivelul încasărilor bugetare, ceea ce Fondul încearcă să evite în contextul anului electoral, care presupune istoric chelutieli de regulă mai ridicate decât se bugetează.

O altă problemă aflată în discuţie, unde Fondul a cerut măsuri mai drastice din partea autorităţilor române, este cea a arieratelor companiilor de stat, care au crescut în ultima parte a anului trecut. La acest capitol se discută chiar de intrarea în insolvenţă şi lichidarea unor societăţi.

Totodată, Guvernul încearcă să introducă o prevedere privind scutirea de impozit până în limita a 350 de lei pentru persoanele care beneficiază de restructurarea creditelor bancare în anumite condiţii stabilite prin lege. Eexcutivul nu a reuşit să calculeze impactul bughetar al unei asemenea măsuri, întrucât este dificil de cuantificat pe ce perioade se vor face restructurările creditelor şi de când încep să curgă obligaţiile bugetare. Pe standard ESA, întregul impact va fi luat în calcul pentru 2014.

Preşedintele Traian Băsescu va primi, duminică, la Cotroceni, de la ora 18.00, delegaţia comună a FMI – Comisia Europeană – Banca Mondială.

O misiune a FMI se află la Bucureşti, împreună cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a acordului stand-by, vizită care se va încheia miercuri, 5 februarie.

Recent, premierul Victor Ponta declara că misiunea FMI la Bucureşti va fi încheiată cu o scrisoare de intenţie în orice condiţii, dar rămâne de văzut dacă documentul va fi semnat şi de preşedintele Traian Băsescu.

La sfârşitul anului trecut, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant şi după ce transporatorii au anunţat că această creştere va fi inclusă în preţul motorinei, pe care o folosesc drept carburant, premierul Ponta a anunţat că negociază cu FMI şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, şi aplicarea acesteia doar la benzină.

Ulterior, după o discuţie cu preşedintele Băsescu, premierul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei şi la benzină, nu doar la motorină, iar şeful statului a precizat că în aceste condiţii poate promulga bugetul pe acest an.

Marţi, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă.

El a adăugat că este dreptul preşedintelui să decidă dacă, în aceste condiţii, nu va semna din nou memorandumul cu FMI.

Guvernul vrea ca board-ul FMI să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultimul memorandum, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi, document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.

Săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu a spus, la întâlnirea cu delegaţia FMI, că nu va susţine introducerea accizei pe combustibil, precizând că nu va bloca decizia Guvern-FMI, de data aceasta, dar să nu i se ceară să semneze aceste negocieri