Traian Băsescu, blocat în procesul prin care vrea casă în calitate de fost președinte! Ce a decis instanța

Primește sau nu Traian Băsescu locuință de protocol, în calitate de fost șef al statului? Teoretic, răspunsul este afirmativ, dat fiind faptul că legea prin care se anulează drepturi ale foștilor președinți a fost declarată neconstituțională. Practic însă, se înregistrează un blocaj la demersurile din instanță prin care fostul președinte vrea casă de la stat.

Concret, la sfârșitul anului trecut, Judecătoria Sectorului 1 nu a soluționat procesul intentat de Băsescu Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), pentru recuperarea privilegiului constând în atribuirea unei reședințe gratuite de la stat, în calitate de fost președinte.

Traian Băsescu a primit, în primăvara lui 2022, o notificare din partea RAAPPS pentru a evacua imobilul de protocol din strada Nikolai Gogol nr. 2 și biroul amplasat într-un bloc din Strada Mihai Eminescu. De asemenea, Serviciul de Pază și Protecție (SPP) l-a notificat că îi retrage paza, mașina și aghiotantul, iar Administrația Prezidențială l-a notificat pe fostul președinte că îi suspendă plata indemnizației lunare de fost șef al statului, precum și plata salariului secretarului angajat la biroul de lucru.

Băsescu a atacat în instanță, prin trei acțiuni separate, măsurile administrative luate contra sa, dorind astfel să-și recupereze privilegiile.

Alte articole

De ce l-a numit Brigitte Bardot pe Traian Băsescu „un tiran care nu se gândește decât să ucidă”. Actrița s-a stins din viață la vârsta de 91 de ani

Ce a făcut Nicușor Dan în prima zi de Crăciun. Președintele a ”înviat” una dintre tradițiile lui Traian Băsescu

În aceste procese, Traian Băsescu a formulat cereri de sesizare a Curții Constituționale a României (CCR).

În dosarul contra RAAPPS, la 2 august 2024, Judecătoria Sectorului 1 a admis cererea de sesizare a CCR, sesizând judecătorii constituționali cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 243.2021, pentru modificarea și completarea articolului 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001, în ceea ce privește sintagma ”și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.

Cu același prilej, Judecătoria Sectorului 1 a dispus suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea de către CCR a excepțiilor de neconstituționalitate.

Citește și Curtea de Apel București a prezentat o statistică privind modificările de completuri din ultimii trei ani: 361 de cazuri. Cum se apără instituția în cazul achitării definitive a lui Marian Vanghelie: „Soluția nu a fost consecința modificărilor, ci rezultatul stării juridice a cauzei”

La sfârșitul anului trecut, Traian Băsescu a cerut reluarea procesului cu RAAPPS, deoarece CCR s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate.

Instanța i-a respins însă, la 23 decembrie 2025, solicitarea de repunere pe rol a cauzei, pe motiv că CCR s-a pronunțat într-un alt dosar, nu în cel cu RAAPPS! Astfel, în încheiere, Judecătoria Sectorului 1 a considerat neîntemeiată cererea lui Băsescu. Potrivit minutei, instanța ”menține suspendată judecarea cauzei până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate care fac obiectul dosarului nr. 2925D/2024, aflat pe rolul Curții Constituționale a României”. Fostul șef al statului avea dreptul să atace încheierea cu recurs.

Menținerea suspendării judecării cauzei are loc în condițiile în care, la 1 iulie 2025, CCR a admis excepțiile invocate de Băsescu în procesul cu SPP și a constatat că Legea nr. 243/2021 pentru modificarea articolului 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor constituționale privind principiul legalității, în componenta privind calitatea legii și din perspectiva lipsei dispozițiilor tranzitorii, dar și pentru încălcarea caracterului neretroactiv al legii.

Această admitere a neconstituționalității poate fi folosită de Băsescu doar în procesul pe care l-a intentat SPP, însă el speră să poată folosi decizia CCR și în celelalte două procese deschise pentru recuperarea privilegiilor pierdute, notează jurnalul.

Conform aceleiași surse, Traian Băsescu a fost reprezentat în cauza de la Curtea Constituțională de Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției li fost șef al PNL.

Citește și Sporurile care au scăpat de austeritate: Cât ne costă „stresul” bugetarilor și ce instituție încasează cele mai mari sume