Traian Băsescu a anticipat deja ce va urma. Într-o postare pe rețelele sociale, fostul președinte a transmis un mesaj pentru viitorul pro-european al Moldovei, afirmând că 28 septembrie 2025 va fi ziua în care o țară mică precum Republica Moldova îi va administra o bătaie umilitoare lui Vladimir Putin, considerând scrutinul un adevărat meci direct între influența Moscovei și viitorul european al Chișinăului. Potrivit acestuia, în ziua alegerilor, pro-europenii vor continua să guverneze.
„Este ora! Tricolorul la catarg! 28 Septembrie 2025 va fi ziua în care o ţară mică precum Republica Moldova îi va administra o bătaie umilitoare lui Vladimir Putin. Să ne vedem cu bine pe 29 Septembrie când pro-europenii vor continua să guverneze pentru ţara şi poporul lor.”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.
Scrutinul de la Chișinău este subiectul unui interes internațional extrem de ridicat. OSCE/ODIHR (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa – Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului) monitorizează alegerile printr-o misiune completă de observare, cu experți și observatori pe teren. Instituția a anunțat deja o conferință publică post-alegeri pentru 29 septembrie, semn că procesul electoral va fi validat și comunicat rapid, cu un accent pe transparența procesului de vot și numărarea voturilor.
Aceste măsuri de monitorizare sunt importante, având în vedere că autoritățile moldovene se confruntă cu o presiune considerabilă. Este prima lor mare probă de integritate electorală, iar orice eroare în organizarea votului sau în procesul de numărare a acestuia ar putea avea consecințe mari pentru viitorul relațiilor externe ale țării.
În ajunul alegerilor, securitatea Rep. Moldova a fost marcată de o serie de provocări externe. Presa internațională a documentat o campanie de dezinformare activă din partea Rusiei, care a lansat narative alarmiste despre o presupusă „invazie NATO” și a încercat să agite electoratul prin mesaje care vizau să discrediteze procesul electoral.
Astfel, Comisia Electorală Centrală a exclus două formațiuni pro-ruse din cursa electorală, după ce au apărut suspiciuni de finanțări ilegale și conexiuni cu rețele externe, inclusiv fugari politici. Aceste excluderi au generat un val de proteste din partea opoziției, dar autoritățile susțin că măsurile au fost luate pentru a asigura integritatea procesului electoral și pentru a proteja alegerile de orice influență externă sau corupție.
În fața acestor tensiuni, principalele partide politice se pregătesc pentru o luptă intensă pentru controlul Parlamentului. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare și pro-european, este favorit pentru primul loc, dar se preconizează că va risca să piardă majoritatea absolută. În acest caz va fi nevoie de negocieri pentru o coaliție, iar cele mai importante formațiuni care ar putea deveni piloni în acest proces sunt Blocul Electoral Patriotic, cu retorică pro-rusă, și Alternativa, un partid de centru-stânga cu viziuni pro-europene. Scenariul unei coaliții hibride ar adânci divergențele pe linia politicii externe și amâna procesul de integrare europeană, chiar și cu ani buni.
Alegerile de duminică se desfășoară pe baza unui sistem electoral proporțional, cu praguri diferite: 5% pentru partide, 7% pentru blocuri și 2% pentru candidați independenți. Noua arhitectură a codului electoral, adoptată în 2022, obligă partidele să formeze alianțe post-electorale, iar câteva procente pot face diferența între câștigarea și pierderea unui mandat important.