Traian Băsescu a declarat, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, că s-a stabilit că UE va acorda o contribuţie de circa 200 de miliarde euro la FMI, din care 150 de miliarde contribuţie a statelor din zona euro şi 50 de miliarde – contribuţie a statelor non-euro.

Şeful statului a precizat  că statele care sunt în acord cu Fondul nu trebuie să participe la această controbuţie şi a arătat că nimeni nu a ridicat problema ca aceste state să contribuie la împrumut.

Alte Articole

Imagini de la priveghiul Ronei Hartner. Familia artistei este ...

Europarlamentarul Cristian Terheș și-a anunțat demisia din ...

Florin Cîţu, luat peste picior în Parlament: „A cumpărat ...

„România n-ar fi incapabilă să participe – n-aş vrea să fie titlu – pentru că sunt diverse moduri de a participa”, a spus preşedintele, oferind exemplul creării unui plasament la BNR.

El a adăugat că „nu avem un excedent care să ne permită să facem cadouri”.

„Nu este o ofertă dar, dacă ni s-ar cere, nu suntem o ţară neputincioasă, putem reacţiona”, a spus Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut o declaraţie de presă după Consiliul European de la Bruxelles, unde s-a decis că statele UE din afara zonei euro ar trebui să contribuie, prin băncile centrale, cu 50 miliarde euro la împrumuturile în valoare totală de 200 miliarde euro pe care Uniunea Europeană vrea să le acorde Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru combaterea crizei.

Declaraţiile făcute de Traian Băsescu:

S-a ajuns la un acord interguvernamental.

Miza pentru noi a fost să fim parte a proceselor care se vor desfăşura in interiorul Euro-zonei.

Lungi au fost discuţiile azi-noapte.

Acordul interguvernamental e deschis oricărui stat membru, membru sau nu al Zonei euro.

Deşi nu suntem stat membru euro, suntem extrem de dependenţi de cee ce se întâmplă şi, ca atare, ttrebuie să participăm la ceea ce se întâmplă în zona euro.

Şi noi suntem stat euro care are acum o derogare, până la atingerea parametrilor.

România este o ţară care are derogare de la introducerea monedei euro până la realizarea parametrilor.

Euro nu este moneda unor state, ci este moneda Uniunii Europene.

Acest acord interguvernamental este deschis celor 17 state membre ale zonei euro, plus statelor care doresc din afara zonei euro.

România şi-a manifestat dorinţa de a fi parte a acestui proces, dar să vedem ce se întîmplă mai departe.

Experţii din statele membre euro şi non-euro care doresc să participe la acest proces trebuie să facă un proiect de acord.

Acordul trebuie semnat pînă la sfărşitul lunii martie.

Deja împreună cu noi înca 6 state non-euro şi-au manifestat intenţia de a participa la acest acord.

Probabil se va ajunge la 26 de state, dacă nu chiar la 27.

Un lucru extrem de important e legat de obligaţia statelor din zona euro şi a celor care au aderat la tratat  de a ainclude în legislaţia naţională  angajamentul pentru un buget naţional echilibrat.

Deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB.

Spre exemplu, daca România trebuie să plăteascaăla Pilonul pensii private 1% din PIB, aceasta este o plată temporară ş nu se ia în calcul la deficitul structural.

Marea problemă a acestui deficit structural e că trebuie introdus în Constituţia statelor membre în cel mai scurt timp.

Poate fi un susbstitut pentru Constiţutie dacă e o lege echivalentă cu Constitutia.

România nu are un act normativ echivalent cu Constituţia.

Nu putem fi credibili decât prin introducerea în Constituţie a acestei prevederi.

S-a stabilit automatism pentru aplicarea de sancţiuni pentru statele care depăşesc âinta de deficit bugetar de 3%.

Toate statele trebuie să aibă stabilite mecanisme de corecţie a deficitelor.

S-a stabilit o contribuţie a statelor membre la FMI de 200 mld.

Fac precizarea că statele care sunt în acord cu FMI nu trebuie să participe la aceasta contribuţie.