Instanța europeană i-a dat astfel dreptate cetățeanului austriac Max Schrems, utilizator de Facebook și care a contestat o decizie din anul 2000 a Comisiei Europene.
Executivul UE estimase că SUA asigură un 'nivel de protecție adecvat' datelor cu caracter personal transferate peste Atlantic.
După dezvăluirile făcute de Edward Snowden legate practicile de supraveghere în masă ale serviciilor de informații din SUA, Schrems a depus o plângere la Autoritatea irlandeză pentru protecția vieții private, Facebook având o filială importantă în Irlanda. Autoritatea i-a respins însă plângerea.
În urmă cu două săptămâni, avocatul general al CEJ, Yves Bot, a estimat că un stat membru al Uniunii Europene poate suspenda transferul de date ale utilizatorilor de Facebook către servere din Statele Unite, apreciind că supravegherea exercitată de serviciile de informații de peste Atlantic este ''masivă și nețintită''.
Citeşte şi Facebook, dat în judecată de un grup de 25.000 de austrieci
În concluziile publicate pe 23 septembrie, avocatul general al CEJ a estimat că, deși o țară terță dispune de un nivel de protecție a datelor personale 'adecvat', autoritățile naționale de control 'pot interveni și suspenda transferul de date, dacă ele consideră necesar acest lucru'.
În primăvara acestui an, autoritățile de protecție a datelor din Franța, Belgia, Germania, Olanda și Spania au lansat o anchetă asupra politicii de confidențialitate a rețelei de socializare online Facebook.
A fost vizată mai ales creșterea transferului de date între mai multe aplicații, cum ar fi Instagram sau Whatsapp. Ancheta a fost coordonată de autoritățile olandeze.
facebook
twitter
